Criza apei în județele Prahova și Dâmbovița: Acuzații și responsabilități
Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. (ESZ Prahova) se află în mijlocul unui scandal major legat de criza apei potabile care afectează peste 100.000 de oameni din județele Dâmbovița și Prahova. De cinci zile, locuitorii acestor zone se confruntă cu lipsa apei, iar compania acuză ANAR (Administrația Națională Apele Române) și Ministerul Mediului de decizii greșite în gestionarea Barajului Paltinu, care au dus la această situație critică.
ESZ Prahova susține că problemele actuale sunt rezultatul direct al unor măsuri administrative necorespunzătoare, care au fost luate fără o fundamentare tehnică solidă. Compania afirmă că responsabilitățile pentru criza apei ar trebui să revină instituțiilor „probabil numite politic”, care nu au experiența necesară pentru a gestiona o astfel de situație, dar care beneficiază de protecția ministerului.
Declarațiile ESZ Prahova
Într-o declarație recentă, ESZ Prahova a subliniat că este victima unei campanii de dezinformare, menționând că acuzațiile aduse împotriva sa sunt mincinoase și nefondate. Compania a explicat că turbiditatea extrem de ridicată a apei, cauzată de fenomenele meteo violente din weekendul trecut, a făcut imposibilă tratarea apei în parametrii normali. De asemenea, infrastructura veche pe care o operează, care aparține statului, nu poate fi modernizată fără aprobările necesare de la ANAR.
ESZ Prahova a subliniat că nu poate fi făcută responsabilă pentru lipsa modernizării instalațiilor, având în vedere că ANAR este responsabilă de reparațiile capitale și investiții. Compania a cerut ca atenția să fie îndreptată către deciziile greșite care au dus la scăderea nivelului apei din Barajul Paltinu, ceea ce a destabilizat întregul sistem de alimentare cu apă.
Implicarea autorităților locale
Prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, și primarul orașului Băicoi, Marius Constantin, au făcut acuzații grave la adresa Administrației Naționale „Apele Române”, afirmând că specialiștii acestei instituții au dat asigurări că nu vor fi probleme cu alimentarea cu apă. Cu toate acestea, aceștia au recunoscut că nu s-au așteptat la precipitații atât de abundente în luna noiembrie, ceea ce a contribuit la agravarea situației.
Lucrările de golire controlată a lacului de acumulare Paltinu au început în noiembrie 2025, după ce au fost descoperite probleme la vanele de golire. Această decizie a fost luată fără o consultare adecvată a ESZ Prahova, care susține că a fost invitată tardiv la ședințele privind gestionarea barajului.
Responsabilități și măsuri de urgență
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat măsuri pentru a gestiona criza apei, inclusiv scoaterea apei potabile din rezervele de stat. Transportul apei va fi realizat de Administrația Națională a Rezervelor de Stat, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Această intervenție vine în contextul în care peste 107.000 de oameni, inclusiv instituții, școli și unități sanitare, sunt afectați de lipsa apei potabile.
ESZ Prahova a anunțat că a luat măsuri pentru a reduce impactul crizei asupra populației, inclusiv lucrări de spălare și dezinfectare a instalațiilor, mentenanță la echipamentele de tratare și intensificarea monitorizării calității apei. Cu toate acestea, compania subliniază că responsabilitatea principală revine autorităților care au luat deciziile greșite în gestionarea resurselor de apă.
Concluzie
Criza apei din județele Prahova și Dâmbovița evidențiază problemele structurale și administrative din gestionarea resurselor de apă în România. Acuzațiile reciproce între ESZ Prahova și autoritățile competente subliniază necesitatea unei reforme profunde în acest sector, pentru a asigura un serviciu public de calitate și pentru a preveni situații similare în viitor.
