Dronă rusească prăbușită în Suceava: încărcătură explozivă și componente necunoscute Armatei Române
O dronă de origine rusească s-a prăbușit joi dimineață în apropierea localității Solca, din județul Suceava, după ce a intrat în spațiul aerian românesc prin nordul județului Botoșani. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că aeronava avea la bord o încărcătură explozivă și era echipată cu componente tehnice pe care specialiștii Armatei Române nu le-au mai identificat până acum.
Explozie în aer înainte de impact
Potrivit ministrului, încărcătura explozivă s-a desprins de dronă cu puțin timp înainte ca aceasta să atingă solul, iar detonarea a avut loc în aer, la aproximativ 30 de metri de locul prăbușirii. Radu Miruță a precizat că este vorba despre un model rusesc echipat cu componente tehnice noi, care nu fuseseră identificate până acum la dronele care au pătruns în spațiul aerian românesc.
Monitorizare radar și intervenție aeriană
Radarele Ministerului Apărării au detectat drona încă din momentul în care se afla deasupra Ucrainei, aproape de graniță. Aeronava a intrat apoi pe teritoriul României prin nordul județului Botoșani, unde a rămas aproximativ patru minute. Două aeronave F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea, iar la ora 06:26 locuitorii din județele Botoșani și Suceava au primit mesaje RO-Alert. Mai multe școli din zonă au anulat cursurile.
Condiții neîndeplinite pentru angajarea țintei
Ministrul a explicat că nu au fost îndeplinite condițiile necesare pentru ca drona să fie doborâtă. În limbaj militar, „angajarea” unei ținte presupune decizia de a trage în ea, iar pentru aceasta trebuie îndeplinite simultan mai multe condiții: Armata trebuie să fie sigură că resturile dronei sau ale rachetei nu cad peste locuințe și oameni și că racheta trasă nu părăsește spațiul aerian românesc. Cu cât drona rămâne mai mult deasupra teritoriului național, cu atât cresc șansele ca aceste condiții să fie întrunite. Drona de joi a staționat prea puțin pentru a putea fi angajată.
Radu Miruță a respins ideea că doar norocul a făcut ca incidentul să nu producă victime, subliniind că suprapunerea condițiilor tehnice obligatorii este decisivă, nu hazardul.
Incidente multiple într-o singură noapte
În aceeași noapte, radarele au detectat un grup de drone în Ucraina, la nord de Chilia Veche. Două aeronave F-18 ale Spaniei, aflate în România în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană, au decolat de la Mihail Kogălniceanu. Locuitorii din nordul județului Tulcea au primit mesaj RO-Alert la ora 04:41. În total, între orele 23:00 ale zilei precedente și 07:00 dimineața, au fost ridicate opt aeronave de vânătoare pentru diversele scenarii apărute în apropierea spațiului aerian românesc.
Posibilă testare sau derivă din bruiaj
Întrebat dacă incidentul reprezintă o provocare deliberată, ministrul a spus că este prematur pentru o concluzie la câteva ore după eveniment. El a amintit că, de-a lungul timpului, au existat situații apreciate la nivel strategic ca testări, dar și numeroase cazuri în care dronele au fost deraiate de apărarea antiaeriană ucraineană sau de bruiaj. Bruiajul presupune perturbarea semnalelor de ghidare, ceea ce poate face ca o dronă să își piardă direcția și să ajungă în România fără ca aceasta să fi fost ținta inițială.
Tot joi, în Republica Moldova a fost descoperită o altă dronă, echipată cu camere de supraveghere. Ministrul a refuzat să ofere detalii despre o posibilă legătură între cele două cazuri, precizând că detalierea la un nivel foarte granular nu ajută strategic.
Protest diplomatic și resurse de pace
Radu Miruță a declarat că situația nu mai poate fi tratată ca una normală și a cerut un protest diplomatic. El a subliniat că România nu se află în stare de război și că Armata funcționează cu resursele alocate pentru timp de pace. Ministrul a transmis și că țara noastră este foarte determinată să tragă în aceste drone în condițiile în care acest lucru poate fi realizat, responsabilitatea pentru respectarea dreptului internațional revenind statului care lansează aeronavele.
