Dragoș Pîslaru: Reforma pensiilor magistraților, o urgență națională
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat recent, în cadrul unei emisiuni la Antena 3 CNN, că România are încă oportunitatea de a implementa reforma pensiilor magistraților, o măsură esențială pentru a accesa fonduri europene în valoare de 231 de milioane de euro, condiționate de această reformă. Pîslaru a afirmat că, dacă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acționează cu bună-credință, poate emite avizul necesar în termen de 24 de ore, facilitând astfel adoptarea rapidă a noii legi în Parlament.
Ministrul a menționat că, deși există riscuri de pierdere a acestor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reforma pensiilor magistraților este o chestiune de echitate socială care trebuie să fie realizată, indiferent de circumstanțe. Pîslaru a exprimat încrederea că Guvernul Bolojan poate adopta această reformă în timp util, astfel încât să fie validată și de Curtea Constituțională.
Responsabilitatea reformei și contextul politic
Dragoș Pîslaru a subliniat că responsabilitatea pentru întârzierea acestei reforme nu poate fi atribuită exclusiv actualului Guvern, având în vedere că România a fost conștientă de necesitatea acestei măsuri încă din 2021. El a criticat guvernele anterioare pentru lipsa de voință politică de a avansa în acest domeniu, subliniind că reforma pensiilor magistraților este vitală pentru asigurarea unui sistem de pensii sustenabil și echitabil.
Ministrul a declarat că, în ciuda provocărilor, există încă posibilitatea de a rezolva această situație. El s-a angajat să facă tot ce îi stă în putință pentru a asigura că România poate raporta Comisiei Europene progresele înregistrate în implementarea reformei.
Impactul asupra bugetului de pensii
Pîslaru a subliniat că reforma pensiilor magistraților nu este doar o cerință impusă de Comisia Europeană, ci și o necesitate internă, având în vedere că bugetul de pensii al României nu este sustenabil în forma actuală. El a afirmat că românii așteaptă mai multă echitate în sistemul de pensii, iar reforma este esențială pentru a răspunde acestor așteptări.
În plus, ministrul a menționat că România se află pe drumul cel bun pentru a obține aprobarea rapidă a cererii de plată 4 din PNRR, ceea ce ar putea aduce țării 2,6 miliarde de euro, o sumă crucială pentru dezvoltarea economică.
Provocările legislative și deciziile CCR
Pe de altă parte, Pîslaru a adus în discuție și provocările legislative întâmpinate, menționând că, pe 20 octombrie 2025, Curtea Constituțională a României a respins în totalitate legea care prevedea reforma pensiilor speciale, o decizie care a fost luată pe baza lipsei avizului CSM. Această situație a generat controverse, iar președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a sugerat că decizia Curții a fost influențată și de conținutul legii.
Surse din cadrul Antena 3 CNN au indicat că toți cei patru judecători CCR propuși de PSD au votat pentru declararea legii pensiilor magistraților drept neconstituțională, ceea ce complică și mai mult procesul de reformă.
Ce prevede reforma pensiilor magistraților?
Conform legii pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, vechimea necesară pentru pensionarea magistraților urma să crească de la 25 la 35 de ani, aliniindu-se astfel cerințelor pentru ceilalți cetățeni. De asemenea, cuantumul pensiei din ultima remunerație netă urma să scadă de la 100% la 70%, pentru a evita situațiile în care pensia este egală sau chiar mai mare decât salariul.
În concluzie, reforma pensiilor magistraților reprezintă o provocare majoră pentru actualul Guvern, dar și o oportunitate de a răspunde așteptărilor cetățenilor și de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii din România.
