Comunicat de presă
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a oferit recent detalii alarmante cu privire la situația a două persoane relocate din azilele din Bihor, care au decedat în spitale. Anunțul a fost făcut în contextul unei preocupări crescânde privind starea acestor persoane vulnerabile care au fost relocate din unități cunoscute drept „azilele groazei”.
Detalii despre decese și fugar
Încă două victime s-au alăturat celor deja raportate anterior, în total trei persoane decedând în ultimele zile. Dragoș Pîslaru a révélat și că un bărbat, plasat în Centrul Rezidențial de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Horia din Bihor, a fugit și este căutat activ de poliție.
Informații despre persoanele relocate
În urma relocării celor 409 persoane din centrele din Bihor, s-au constatat diverse discrepanțe în documentele de identitate. Dintre acestea, doar 185 aveau acte valide, iar multe erau expirate. Până în acest moment, au avut loc 79 de vizite pe teren efectuate de inspectori sociali pentru a evalua starea celor afectați.
Impactul relocării
Evaluarea a arătat că 394 de persoane au fost integrate în servicii sociale din 20 de județe, însă cinci dintre acestea au necesitat internarea ulterioară în spital. De asemenea, 15 au fost internate în unități medicale din cauza necesității de îngrijiri specializate.
Planuri de intervenție
În total, 197 de persoane beneficiază de un plan de intervenție pentru servicii sociale. Această situație reflectă un sistem social care, deși sub presiune, încearcă să răspundă nevoilor urgente ale unor populații extrem de vulnerabile.
Controversele din jurul azilelor
Viorel Pașca, proprietarul azilelor în cauză, a exprimat dorința de a-și reprimi cei 409 beneficiari, afirmând că unii dintre aceștia sunt ținuți împotriva voinței lor. A cerut autorităților să colaboreze cu el pentru a transforma operațiunile în conformitate cu legea, deși aceste centre au operat fără autorizație timp de mulți ani.
Procurorii și anchetele în curs
Procurorii DIICOT investighează cazul, realizând că, sub tutela unei asociații umanitare, aceste centre au fost implicate în exploatarea persoanelor în scopuri comerciale. Deși informațiile privind funcționarea ilegală a acestor azile circulau încă din 2016, autoritățile competente au continuat să direcționeze persoane vulnerabile către aceste instituții, fără a verifica legalitatea lor.
Concluzie
Acest scandal reflectă o faliție gravă în funcționarea sistemului social care ar trebui să asigure protecția persoanelor vulnerabile, subliniind necesitatea urgentă de reformă și reglementare în domeniul asistenței sociale. Dragoș Pîslaru a asigurat publicul că va continua să monitorizeze situația și să ofere transparență în procesul de relocare și îngrijire a persoanelor afectate.
