Critica numirii Ioanei Dogioiu în conducerea Radio România
Într-o mișcare controversată, două organizații non-guvernamentale, ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent, au lansat o scrisoare deschisă prin care contestă numirea Ioanei Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR). Această propunere, care urmează să fie votată în Parlament, ridică semne de întrebare cu privire la compatibilitatea funcției sale guvernamentale cu rolul de administrator al unui serviciu public de media.
Conform legislației în vigoare, membrii Guvernului nu au voie să facă parte din consiliile de administrație ale instituțiilor media publice. Deși funcția de purtător de cuvânt nu este explicit menționată în această interdicție, Ioana Dogioiu a declarat că poate îndeplini ambele roluri. Totuși, exercitarea simultană a acestor funcții ar putea crea o percepție de incompatibilitate și ar putea deschide ușa influențelor politice asupra SRR.
Regulamentul european privind libertatea mass-mediei, care a intrat în vigoare pe 8 august 2025, impune statelor membre să asigure independența editorială și funcțională a mediilor publice. Astfel, numirea unei persoane care deține o funcție guvernamentală în conducerea SRR pune în discuție garanțiile necesare pentru a preveni influențele politice asupra activității instituției.
Critica ONG-urilor subliniază faptul că o persoană care vorbește zilnic în numele Guvernului nu poate, în mod credibil, să supravegheze o instituție publică de media care are datoria de a informa cu imparțialitate și de a critica puterea. Această situație vulnerabilizează rolul de supraveghere al consiliului de administrație al SRR și afectează credibilitatea instituției ca serviciu public dedicat interesului cetățenilor.
În concluzie, ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent cer parlamentarilor să respingă propunerea Guvernului, subliniind importanța respectării nu doar a literei, ci și a spiritului legii care protejează independența consiliilor de administrație ale instituțiilor publice de media. Un vot favorabil ar putea fi interpretat ca o complicitate la subordonarea politică a mass-media publice, ceea ce ar avea consecințe grave asupra libertății de exprimare în România.
