Lideri PSD resping eticheta de „extremist” pentru AUR și propun o guvernare comună
Doi lideri importanți ai Partidului Social Democrat (PSD) au declarat că AUR nu ar trebui considerat un partid extremist și au sugerat deschidere pentru o colaborare guvernamentală cu formațiunea condusă de George Simion, în contextul crizei politice prelungite din România.
Vicepreședintele PSD și europarlamentarul Dragoș Benea a afirmat, miercuri, la Strasbourg, că nu ar caracteriza AUR drept un partid pur extremist. Întrebat dacă PSD ar putea forma un guvern cu voturile AUR, Benea a răspuns: „Da, nu văd un capăt de țară și aritmetic, dar și din alte puncte de vedere. Cred că AUR-ul, dacă are soluții, ar trebui să iasă la rampă și să participe la ieșirea din impas, din impasul în care suntem astăzi”.
Europarlamentarul a contestat încadrarea AUR ca extremistă, invocând apartenența formațiunii la grupul ECR din Parlamentul European. „Eu am văzut, în Parlamentul European, că AUR-ul face parte din ECR. ECR-ul este alături de PPE, S&D și Renew. Eu n-aș vorbi de AUR ca de un partid pur extremist. Este un partid de dreapta, conservator, care a fost validat de șapte-opt rânduri de alegeri în România. Cred că ar trebui să renunțăm la acest șablon”, a declarat Benea.
Poziția sa a fost susținută și de vicepremierul Marian Neacșu, care a declarat la Parlament: „Faptul că AUR nu este un partid extremist am spus și eu nu cu multă vreme în urmă. Discuții putem să facem cu toată lumea”.
Semnalele din partea PSD vin în condițiile în care președintele Nicușor Dan a convocat partidele la Palatul Cotroceni pentru consultări privind desemnarea unui nou premier, după ce a respins public un guvern susținut de extremiști. Întrebat despre această poziție, Benea a evitat să ofere un răspuns clar privind garanțiile pe care PSD le-ar putea oferi pentru obținerea celor 233 de voturi necesare învestirii unui executiv.
„Nu știu ce garanții poate să ofere PSD-ul pentru cele 233 de voturi, dar PSD-ul cu siguranță va căuta soluții. De fapt, este singurul partid care până acum a căutat soluții să se iasă din acest impas în ultimele patru luni, inclusiv la construirea vechii coaliții, în 2025”, a mai susținut europarlamentarul.
Aceasta nu este prima poziție similară a lui Dragoș Benea. Marți, el declarase că o eventuală guvernare PSD-AUR „n-ar fi ceva atât de tragic, de dramatic” și că ar trebui renunțat la „logica păguboasă a cordonului sanitar”.
Declarațiile vin pe fondul unei crize politice prelungite. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, după ce social-democrații i-au retras sprijinul premierului liberal. De atunci, România este condusă de un executiv interimar, iar miercuri, 16 septembrie, se împlineau 134 de zile de la demitere – cea mai lungă criză politică din istoria recentă a țării.
Până în prezent, președintele Nicușor Dan a făcut mai multe nominalizări de premier care nu au condus la formarea unui guvern. După consultări și tentative eșuate, șeful statului a convocat din nou partidele parlamentare la Cotroceni, urmând ca la finalul discuțiilor să anunțe o nouă desemnare pentru funcția de prim-ministru. Miza rămâne obținerea celor 233 de voturi necesare învestirii.
Pozițiile partidelor rămân divergente: PSD și UDMR au înclinat spre un guvern politic, PNL a revenit la varianta unui guvern tehnocrat, USR a exclus să susțină un cabinet din care fac parte social-democrații, iar AUR a condiționat votul de propria participare la guvernare. Printre numele vehiculate pentru funcția de premier s-au aflat Sorin Grindeanu, susținut de PSD, și Siegfried Mureșan, propus în zona PNL-USR-UDMR, alături de alte variante aflate pe masa președintelui.
