POLITICĂ
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu-Remus Moldovan, a afirmat că adevărata reformă în domeniul sănătății nu constă în „spargerea monopolului CNAS”, ci în asigurarea unei autonomii reale pentru asigurările de sănătate și utilizarea corectă a fondurilor pentru beneficiul pacienților.
Opinie despre reformele în sănătate
Declarațiile lui Moldovan intervin în contextul ideilor exprimate de ministrul Sănătății, care a sugerat introducerea unei competiții între mai multe case de asigurări, atât publice, cât și private. Liderul CNAS a argumentat că sistemul actual, bazat pe CNAS, asigură un pachet de bază uniform pentru toți pacienții, respectând principiile solidarității și egalității în accesul la îngrijiri medicale.
Critica la adresa propunerilor
Moldovan a avertizat că transferul gestionării asigurărilor de sănătate către entități private ar putea submina capacitatea statului de a gestiona problemele sociale. Îndemnând la menținerea rolului statului în administrarea fondurilor pentru sănătate, el a subliniat în multe rânduri că „nu ne aflăm într-o situație de colaps instituțional”, ce justifică o astfel de schimbare radicală.
Propuneri de reformă
Șeful CNAS a subliniat că, deși introducerea mai multor case de asigurări private ar putea părea o soluție atractivă, experiențele altor țări sugerează că acest lucru poate duce la discriminarea pacienților și la erodarea egalității accesului la serviciile medicale, generând o societate cu „două viteze” în sănătate. El propune ca reforma să se concentreze pe consolidarea fondului social de bază și dezvoltarea asigurărilor complementare, care să ofere servicii suplimentare fără a afecta solidaritatea sistemului public.
Autonomia CNAS și necesitatea digitalizării
Moldovan a recunoscut lipsa autonomiei reale a CNAS, arătând că, în practică, deciziile sunt adesea dictate de politicile Ministerului Sănătății. El a subliniat necesitatea unei reforme fundamentale care să permită CNAS să își gestioneze contractările medicale în funcție de nevoile pacienților. Printre soluțiile menționate se numără digitalizarea sistemului sanitar, transparența în achiziții și o mai bună gestionare a fondurilor alocate pentru servicii medicale de calitate.
Concluzie asupra reformelor necesare
Moldovan a concluzionat că, pentru România, o direcție de reformă care să întărească autonomia și eficiența CNAS ar fi mult mai benefică decât fragmentarea fondului social, argumentând că o reformă reală trebuie să stopeze risipa și să prevină achizițiile nejustificate în sistemul spitalicesc. Astfel, CNAS ar avea nevoie să devină o instituție cu adevărat autonomă, adaptată nevoilor pacienților și capabilă să inoveze în modul de furnizare a serviciilor de sănătate.
