Detalii din afacerea pensiilor fictive. Cum acționa rețeaua
Expertul judiciar implicat în scandalul pensiilor fictive ar fi achiziționat vechime în muncă pentru el și soția sa, conform unor surse judiciare. Aceasta informație provine din ancheta recentă desfășurată de procurorii DIICOT, care investighează fraudele din sistemul public de pensii. Această rețea a acționat eficient, utilizând stampile și documente fake pentru a genera contribuții inexistente, oferind astfel posibilitatea fraudării instituțiilor statului.
Investigațiile au scos la iveală că expertul Z.V. avea un rol activ în sprijinirea unui grup de persoane care căutau modalități ilegale de a obține pensii sau alte beneficii sociale. Împreună cu soția sa, Z.E., cei doi figurau în baza de date a statului cu perioade fictive de muncă, declarând că aveau locuri de muncă ce nu existau în realitate, făcând astfel înșelăciuni sistematice asupra autorităților fiscale.
Prin acest mecanism, fraudatorii urmăreau să inducă în eroare autoritățile, obținând ilegal sume din bugetul de pensii. Cel mai alarmant aspect descoperit este că rețeaua opera din 2018, timp în care a introdus numeroase declarații fiscale false, generând o vechime fictivă pentru un număr semnificativ de persoane. Este de menționat că documentele de tip 112, care conțin detalii despre contribuțiile angajatorilor și impozitele, au fost utilizate în mod abuziv.
În cadrul acestei rețele, un alt personaj important este I.L., angajat al Casei Naționale de Pensii, care avea acces la sistemele de date. Acesta verifica integritatea declarațiilor introduse și oferea colegilor din rețea date nepublice, ajutând astfel la eficientizarea operațiunilor ilegale. Se pare că mulți dintre cei implicați în grupare, inclusiv Z.V., își obținuseră vechimea fictivă și pentru membrii familiei lor.
Informațiile recente indică că rețeaua ar fi folosit firme fictive, inactive, pentru a crea aparențe de locuri de muncă și contribuții, prin depunerea de declarații false care să le asigure statuți legale în fața ANAF-ului. Reprezentanții DIICOT au efectuat 30 de percheziții în diverse locații, inclusiv în cadrul Casei de Pensii a Municipiului București, suspectându-se că 860 de persoane au obținut beneficii financiara ilegale, generând un prejudiciu estimat la 7 milioane de lei până în 2024.
În concluzie, această rețea complexă de fraudare a sistemului public de pensii a scos la iveală nu doar mecanismele prin care se pot înșela instituțiile statului, dar și vulnerabilitățile acestora, iar urmările acestei anchete ar putea duce la reforme necesare în sistemul de asigurări sociale.
