Deșeurile: o resursă ignorată într-o țară sufocată de propria nepăsare
România, o țară care se îneacă în propriile deșeuri, continuă să ignore o oportunitate colosală: transformarea gunoiului în energie curată. Într-o epocă în care poluarea sufocă orașele, iar facturile la energie devin insuportabile, soluția pare să fie la îndemână, dar este tratată cu o indiferență revoltătoare. Cogenerarea, procesul prin care deșeurile sunt arse pentru a produce energie electrică și termică, ar putea reduce semnificativ poluarea și ar aduce beneficii economice uriașe. Și totuși, România rămâne blocată într-un cerc vicios al incompetenței și lipsei de voință politică.
Un eșec național: reciclarea, o glumă amară
În timp ce alte țări europene fac pași semnificativi spre sustenabilitate, România se zbate în mizeria propriilor eșecuri. Rapoartele internaționale arată clar că țara noastră nu va atinge obiectivele de mediu impuse de Uniunea Europeană. Diferența este strigătoare la cer: în timp ce state precum Germania și Italia implementează cu succes sisteme de cogenerare, România rămâne un exemplu de ineficiență și nepăsare. Președintele FEAD, Claudia Mensi, a subliniat fără menajamente că România este printre statele care nu vor reuși să își îndeplinească țintele. O rușine națională, alimentată de lipsa de acțiune și de o mentalitate retrogradă.
Cogenerarea: o soluție ignorată de autorități
Transformarea deșeurilor în energie curată nu este doar o fantezie ecologică, ci o realitate demonstrată în alte țări. Polonia, de exemplu, a realizat recent o investiție majoră în acest domeniu, arătând că este posibil să combini sustenabilitatea cu profitabilitatea economică. În România, însă, investițiile în astfel de sisteme sunt blocate de o birocrație sufocantă și de o clasă politică incapabilă să privească dincolo de propriile interese. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a recunoscut că există interes pe piață, dar lipsa unei voințe politice reale împiedică orice progres. Este o situație care frizează absurdul, având în vedere potențialele beneficii.
Costurile reale ale nepăsării
Impactul financiar al gestionării defectuoase a deșeurilor este uriaș. Potrivit directorului general ISWA, Marc Tijhuis, costurile globale ale gestionării deșeurilor se ridică la 361 de miliarde de dolari. Dar aceasta este doar o parte a poveștii. Cealaltă parte, mult mai întunecată, este reprezentată de costurile ascunse: poluarea, bolile respiratorii și degradarea mediului. În loc să investească în soluții sustenabile, România continuă să plătească prețul nepăsării, iar cetățenii sunt cei care suportă consecințele.
Un viitor incert, dar nu imposibil
România are resursele și potențialul de a deveni un lider regional în cogenerarea de energie din deșeuri. Cu toate acestea, lipsa de viziune și de acțiune concretă transformă această oportunitate într-un vis îndepărtat. Exemplele din alte țări arată că succesul este posibil, dar necesită investiții, voință politică și o schimbare radicală de mentalitate. Până atunci, România rămâne blocată într-un cerc vicios al ineficienței și al degradării, plătind un preț mult prea mare pentru propria indolență.
