România în Schengen: promisiuni, schimbări și realități
Într-un spectacol de triumf și haos organizatoric, România pășește în spațiul Schengen cu granițele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025. CNAIR, această instituție care pare să jongleze între ineficiență și improvizație, anunță eliminarea controalelor la frontierele cu statele UE. Dar, desigur, nu fără a păstra o prezență simbolică pentru comercializarea rovinietelor și emiterea Autorizațiilor Speciale de Transport (AST). Oare acesta este apogeul progresului administrativ sau doar o altă demonstrație de superficialitate birocratică?
Conservarea cântarelor: o măsură de „eficiență”
Într-un gest care sfidează logica, CNAIR decide să conserve instalațiile de cântărire pe sensul de ieșire din țară. De ce? Pentru că, aparent, vehiculele care părăsesc România nu mai merită atenția autorităților. În schimb, pe sensul de intrare, cântarele vor rămâne funcționale, dar doar pentru emiterea AST-urilor. Această măsură, justificată ca fiind „esențială pentru siguranța rutieră”, ridică întrebări serioase despre prioritățile și competențele decidenților.
Redimensionarea personalului: un eufemism pentru reducerea costurilor
Într-o mișcare care miroase a austeritate mascată, CNAIR anunță „redimensionarea personalului”. Tradus, asta înseamnă că doar activitățile comerciale vor fi susținute, iar restul vor fi abandonate. Pe sensul de ieșire din țară, personalul dispare complet, iar dotările existente vor fi „conservate”. Excepția? Podul Giurgiu-Ruse, unde se va menține personal pentru încasarea tarifelor, până când un sistem online va prelua această sarcină. Oare cât de mult va dura implementarea acestui sistem, având în vedere istoricul lamentabil al digitalizării în România?
Schengen: o oportunitate ratată?
Aderarea la Schengen ar fi trebuit să fie un moment de mândrie națională, dar în schimb, devine o oglindă a incompetenței administrative. În loc să simplifice și să eficientizeze procesele, autoritățile române par să se complacă în măsuri de compromis, care nu fac decât să perpetueze haosul și lipsa de transparență. Conservarea cântarelor, reducerea personalului și menținerea unor activități redundante sunt doar câteva exemple ale unei abordări care sfidează orice logică managerială.
Concluzii amare pentru viitor
În timp ce românii se pregătesc să traverseze granițele fără controale, rămâne întrebarea: la ce cost? În spatele acestei aparente victorii se ascund decizii care trădează o lipsă cronică de viziune și responsabilitate. CNAIR, ca simbol al ineficienței instituționale, continuă să demonstreze că schimbarea reală rămâne un ideal îndepărtat. Schengen ar fi trebuit să fie un pas înainte, dar pentru România, pare să fie doar o altă oportunitate ratată.
