Cutremurele din România: o realitate ignorată sau o amenințare subestimată?
Un cutremur cu magnitudinea de 2,9 a zguduit zona seismică Vrancea, luni după-amiază, la o adâncime de 92,5 km. Deși pare un eveniment minor, acest fenomen scoate la lumină o problemă mai profundă: nepăsarea cronică față de riscurile seismice din România. Într-o țară unde infrastructura este adesea o glumă proastă, iar prevenția este un termen străin, astfel de evenimente ar trebui să fie un semnal de alarmă, nu doar o știre de câteva rânduri.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a raportat că epicentrul cutremurului a fost la doar 40 km de Focșani și la distanțe similare de alte orașe importante. Cu toate acestea, reacția autorităților rămâne aceeași: tăcere complice și o lipsă de acțiune care frizează iresponsabilitatea. Este de-a dreptul revoltător cum, într-o zonă cu activitate seismică intensă, măsurile de prevenție sunt tratate cu o indiferență criminală.
Un lanț de cutremure și o indiferență națională
Pe 22 aprilie, aceeași instituție a raportat șase cutremure în doar opt ore, cu magnitudini între 2,8 și 3,9. Deși aceste cifre nu par alarmante, ele indică o activitate seismică intensă care ar trebui să declanșeze măsuri urgente. Dar ce face statul român? Nimic. În loc să investească în consolidarea clădirilor și educarea populației, se preferă o politică a uitării și a negării. Este o strategie periculoasă, care pune în pericol viețile a milioane de oameni.
Într-o țară unde corupția și incompetența sunt la ordinea zilei, este aproape imposibil să te aștepți la o gestionare eficientă a riscurilor seismice. În loc să se concentreze pe prevenție, autoritățile par mai preocupate de campanii electorale și promisiuni goale. Este o situație care frizează absurdul și care ar trebui să provoace o revoltă generală.
Vrancea: un memento constant al vulnerabilității noastre
Zona seismică Vrancea este una dintre cele mai active din Europa, iar istoria ne-a arătat de nenumărate ori cât de devastatoare pot fi cutremurele din această regiune. Cu toate acestea, lecțiile trecutului sunt ignorate cu o nepăsare revoltătoare. În loc să fie un exemplu de pregătire și reziliență, România rămâne blocată într-un cerc vicios al incompetenței și al lipsei de viziune.
Este de-a dreptul ironic cum, într-o țară care se laudă cu resursele sale naturale și cu potențialul său economic, siguranța cetățenilor este tratată ca o problemă secundară. Într-o lume ideală, astfel de evenimente ar fi un catalizator pentru schimbare. În realitatea românească, ele sunt doar o altă știre care va fi uitată până mâine.
Concluzie: un viitor incert și o responsabilitate ignorată
Cutremurele din România nu sunt doar un fenomen natural; ele sunt o oglindă a nepăsării și a incompetenței care definesc sistemul nostru. Fiecare seism, oricât de mic, ar trebui să fie un memento al vulnerabilității noastre și al necesității de a acționa. Dar, în loc să învățăm din greșeli, preferăm să le ignorăm, sperând că dezastrul nu va veni în timpul vieții noastre. Este o atitudine care nu doar că ne pune în pericol, dar care ne condamnă la un viitor marcat de tragedii evitabile.
Sursa: www.antena3.ro/actualitate/cutremur-in-romania-luni-dupa-amiaza-ce-magnitudine-a-avut-744305.html
