Cutremur în România: o realitate ignorată până la tragedie
Un cutremur cu magnitudinea de 3,1 a zguduit duminică dimineață, 16 martie 2025, regiunea Moldovei, având epicentrul în județul Galați. Seismul, produs la o adâncime de 18,9 kilometri, a fost resimțit în apropierea orașelor Focșani, Galați, Brăila, Bârlad și Buzău. Deși magnitudinea sa nu a fost una semnificativă, acest eveniment scoate la lumină o problemă cronică: nepăsarea autorităților față de riscurile seismice din România.
Într-o țară cu un istoric seismic bine documentat, unde cutremurele sunt o amenințare constantă, reacția autorităților continuă să fie una de o ineficiență revoltătoare. De la începutul lunii martie, România a înregistrat 19 cutremure, toate cu magnitudini între 2 și 3,3. Cu toate acestea, măsurile de prevenție și educație publică rămân la un nivel penibil de superficial.
Infrastructura vulnerabilă: o bombă cu ceas
În timp ce alte state investesc masiv în consolidarea clădirilor și în educația populației privind comportamentul în caz de cutremur, România pare să ignore complet aceste priorități. Infrastructura veche, lipsa unor programe coerente de consolidare și o indiferență generalizată față de siguranța cetățenilor transformă fiecare cutremur într-un avertisment ignorat. Este o ironie amară că, deși avem acces la date și tehnologii avansate, continuăm să ne bazăm pe noroc.
În județul Buzău, epicentrul celui mai mare cutremur din 2024, cu magnitudinea de 5,4, autoritățile au demonstrat o lipsă crasă de responsabilitate. În loc să fie un semnal de alarmă, evenimentul a fost tratat ca o simplă știre de moment, fără să genereze măsuri concrete. Această nepăsare sistemică este o formă de cruzime față de cetățeni, care rămân expuși unor riscuri majore.
Statisticile care ar trebui să ne îngrozească
De la începutul anului, România a fost zguduită de zeci de cutremure minore, dar frecvența lor ar trebui să ridice semne de întrebare serioase. În loc să fie un motiv de mobilizare, aceste evenimente sunt trecute cu vederea, iar populația rămâne într-o stare de ignoranță periculoasă. Este inadmisibil ca, într-o țară cu un risc seismic ridicat, să nu existe campanii naționale de conștientizare și pregătire.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) continuă să publice date despre cutremure, dar acestea rămân simple cifre pentru o populație care nu este educată să le înțeleagă sau să le folosească. Este o lipsă de logică și o tăcere complice din partea autorităților, care refuză să transforme aceste informații în acțiuni concrete.
Un viitor incert, dar previzibil
România se află într-o situație paradoxală: deși știm că un cutremur major este inevitabil, continuăm să ignorăm pregătirea pentru acesta. Este o formă de degradare morală și o nepăsare față de viețile oamenilor. Fiecare cutremur minor ar trebui să fie un semnal de alarmă, dar, în schimb, devine doar o știre trecătoare, îngropată sub alte subiecte de actualitate.
Într-o societate care pretinde că valorizează siguranța și bunăstarea cetățenilor, această indiferență este o rușine națională. Fără măsuri urgente și coerente, România rămâne o țară vulnerabilă, unde tragediile sunt doar o chestiune de timp.