Curtea de Apel București respinge cererea lui Călin Georgescu
Într-un spectacol juridic care frizează absurdul, Curtea de Apel București a decis să respingă cererea lui Călin Georgescu, care contesta anularea alegerilor prezidențiale. Decizia, pronunțată pe 31 decembrie 2024, a fost motivată de lipsa calității procesuale pasive a pârâților și de inadmisibilitatea cererilor formulate. O demonstrație clară a unui sistem juridic care pare să funcționeze mai degrabă ca un labirint al excepțiilor decât ca un garant al dreptății.
Judecătoarea Cristina Ardeleanu, ținta acuzațiilor de lipsă de imparțialitate, a respins toate cererile de recuzare, în ciuda faptului că avocații lui Georgescu au invocat legături personale care ar putea influența decizia. Într-un gest de sfidare a logicii și a transparenței, instanța a refuzat să ia în considerare aceste argumente, consolidând astfel percepția unei justiții politizate și opace.
Un proces sufocat de excepții și inadmisibilități
Decizia instanței este un exemplu grotesc al modului în care sistemul juridic poate fi utilizat pentru a îngropa adevărul sub un munte de excepții și inadmisibilități. Cererile de intervenție accesorie și principală au fost respinse în bloc, iar probele solicitate de contestatori au fost considerate neconcludente. În schimb, instanța a admis excepțiile invocate de instituții precum SRI și Ministerul Apărării, consolidând astfel o baricadă impenetrabilă împotriva oricărei încercări de a contesta deciziile autorităților.
Mai mult, documentele desecretizate de CSAT, care au stat la baza anulării alegerilor, au fost protejate de un zid de inadmisibilitate. Aceste documente, care indică încălcări grave ale legislației electorale și interferențe externe, au fost practic scoase din ecuație, lăsând publicul într-o ceață densă de incertitudine și suspiciune.
Un sistem electoral sub asediu
Contextul în care s-a desfășurat acest proces este unul alarmant. Anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, pe baza unor documente care indică finanțări obscure și atacuri cibernetice orchestrate de actori statali, ridică întrebări serioase despre integritatea procesului electoral din România. În loc să ofere claritate, decizia Curții de Apel adâncește haosul și neîncrederea.
Într-un mod ironic, Georgescu, care a câștigat primul tur al alegerilor, este acum acuzat de încălcări ale legislației electorale, în timp ce instituțiile statului par mai preocupate să își protejeze propriile interese decât să asigure un proces electoral corect și transparent. Acuzațiile de propagandă și dezinformare, sprijinirea candidaților eurosceptici și manipularea opiniei publice sunt doar câteva dintre elementele care conturează un tablou sumbru al democrației românești.
Un verdict care lasă mai multe întrebări decât răspunsuri
Decizia Curții de Apel București nu este doar o lovitură pentru Călin Georgescu, ci și pentru orice cetățean care mai crede în justiție. Într-un sistem în care excepțiile și inadmisibilitățile devin arme pentru a bloca accesul la adevăr, întrebarea care rămâne este: cine mai poate avea încredere în instituțiile statului?
În timp ce Georgescu spera într-o „justiție profesională”, ceea ce a primit a fost o demonstrație de forță a unui sistem care pare să funcționeze mai degrabă ca un instrument de control decât ca un garant al drepturilor fundamentale. Într-o societate în care transparența și responsabilitatea sunt doar cuvinte goale, această decizie nu face decât să adâncească prăpastia dintre cetățeni și cei care ar trebui să îi reprezinte.
