Decizia Curții de Apel București
Curtea de Apel București (CAB) a anulat recent decizia premierului interimar Ilie Bolojan de a constitui Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. Această acțiune a fost posibilă în urma unei cereri formulate de un ONG, conform unui comunicat publicat de Agerpres. Este important de menționat că decizia CAB nu este definitivă.
Contextul juridic
Această hotărâre a Curții de Apel vine ca o continuare a unei decizii anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție care, în luna martie, suspendase activitatea aceluiași comitet, invocând posibile abuzuri de putere în înființarea și funcționarea acestuia. Mai mult, instanța a ridicat semne de întrebare privind respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat.
Detalii despre decizie
În cadrul procesului, CAB a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, respingând acțiunea împotriva acestuia pe motiv că a fost formulată împotriva unei entități fără calitate procesuală. Instanța a respins, de asemenea, alte excepții invocate de pârât, inclusiv cele de inadmisibilitate și lipsă de interes. Astfel, CAB a decis să anuleze decizia nr. 574 din 19 decembrie 2025, prin care se stabileau organizarea și atribuțiile Comitetului.
Obligații impuse
Curtea de Apel a obligat, totodată, premierul României la plata a 120 de lei către reclamantă, reprezentând cheltuieli de judecată, iar executarea deciziei a fost suspendată până la soluționarea definitivă a cauzei. Aceasta așa-numită acțiune în justiție a fost o repercusiune a controverselor publicate de jurnaliștii de la Recorder, care indicau probleme substantiale în sistemul judiciar românesc.
Critica și solicitările de suspendare
Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, sub conducerea avocatei Elena Radu, a solicitat instanței anularea deciziei lui Bolojan, argumentând necesitatea unei analize obiective asupra legislatiei justiției. Comitetul constituit la Palatul Victoria, despre care s-a spus că include membri din Cancelaria premierului și Ministerul Justiției, era ipotetic destinat să examineze legile acestui domeniu.
Repercusiuni pe termen lung
Această situație pune în lumină nu doar provocările cu care se confruntă justiția în România, dar și tensiunile dintre instituțiile statului. În contextul unei societăți din ce în ce mai critice față de guvernare, decizia CAB ar putea influența viitoarele reforme legislative și structura organizatorică a justiției, având astfel un impact semnificativ asupra percepției publice.
