Frauda incredibilă a mafioților ucraineni în România
Recent, numele judecătoarei Laura Iuliana Scântei de la Curtea Constituțională a României a fost asociat cu o fraudă de proporții în care mafioții ucraineni au utilizat identitatea aceasta pentru a fura o firmă din România. Această situație a fost expusă publicului prin intermediul canalelor de știri, generând indignare și cereri de clarificări. Chiar dacă judecătoarea nu mai deține calitatea de notar din 2022, numele ei a fost folosit pentru a garanta acte falsificate, ce au facilitat furtul unei societăți comerciale.
Pe acest subiect, Iuliana Scântei a declarat că documentele implicate sunt „falsuri grosolane”, adăugând că a sesizat autoritățile competente. De asemenea, și patronul firmei furate a depus plângere, dezvăluind că a descoperit o întreagă rețea de falsificări, aparent orchestrată de organizații criminale, având ca scop spălarea de bani în România.
Declarațiile victimei fraudei
Puiu Nedelcu, proprietarul firmei afectate, a declarat că sediul social al societății sale a fost schimbat fără consimțământul său, iar documentele necesare au fost acceptate de Registrul Comerțului fără verificări adecvate. El a remarcat că mai multe persoane se află într-o situație similară și a menționat că specialiștii în drept cunosc cazuri comparabile, ceea ce sugerează un mod de operare sistemic.
Într-un dialog purtat cu reporterii, Nedelcu a arătat dovezile conform cărora firma sa a fost cesionată unui cetățean ucrainean, Zaichenko Mihail. El a subliniat că semnăturile sale și ale fostei sale soții au fost falsificate, iar numele său a fost utilizat fără consimțământ pentru a facilita transferul. În plus, el a afirmat că activitățile desfășurate de noua companie sunt radical diferite de cele pentru care era cunoscută firma sa.
Implicarea Registrului Comerțului
Un aspect grav al acestui caz este incapacitatea Registrului Comerțului de a preveni acceptarea documentelor false. Puiu Nedelcu a declarat că toate cesiunile și modificările statutului firmei sale au fost efectuate exclusiv electronic, fără o validare riguroasă. Autoritățile au fost contactate, dar până în prezent nu s-a primit niciun răspuns oficial cu privire la aceste nereguli.
Se pare că acest mecanism de fraudă a avut și un „pion” local, un recidivist din Constanța, care a promis că nu a avut niciodată treabă cu firma și nu a înțeles cum a ajuns implicat. Documentele care atestau delegarea sa pentru ridicarea unor înscrisuri la Registrul Comerțului nu aveau nicio legătură cu realitatea. Judecătoarea Scântei a punctat că atestările notariale au fost predate pentru distrugere, iar utilizarea numelui său în astfel de circumstanțe este extrem de gravă.
Concluzii și reacții
Acest incident subliniază vulnerabilitățile sistemului de înregistrare a companiilor din România și importanța securității informaționale în combaterea criminalității organizate. De asemenea, întrebările persistă cu privire la responsabilitățile celor care gestionează aceste registre și cât de repede pot lua măsuri pentru a preveni abuzurile similare în viitor.
