Cum a devenit Agenția Antidrog o sinecură: conducători cu carnet de partid, care nu știu ce au de făcut.

Cum a devenit Agenția Antidrog o sinecură: șefi cu carnet de partid, care nu știu ce au de făcut

Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor a fost creată ca o instituție destinată prevenirii și combaterii consumului de droguri, dar în prezent s-a transformat într-o platformă politică, unde numirile sunt mai mult legate de afilierea politică decât de competență profesională. La conducere se află Luciana Buliga, o membră PNL, care a recunoscut că a ajuns în această poziție printr-o negociere politică. Aflat în funcție de scurtă vreme, Buliga nu a putut oferi explicații coerente referitoare la dezincriminarea consumului de droguri, ceea ce ridică semne de întrebare asupra pregătirii sale pentru a gestiona o astfel de agenție.

Criza consumului de droguri în rândul tinerilor a crescut alarmant, iar Agenția Antidrog, în loc să acționeze, s-a concentrat pe menținerea status quo-ului politic. Într-o localitate din Timiș, a fost raportată o crimă oribilă comisă de un minor de 13 ani, care, se pare, era drogat și dependent. Acesta este un exemplu crunt al unei realități ignorate de autoritățile competente, care ar trebui să se ocupe de prevenirea consumului de substanțe interzise, dar care, în schimb, își prioritizează obediența față de structuri politice.

Un context alarmant pentru tineri

Studiile recente arată că copiii din România încep să consume droguri la o vârstă din ce în ce mai fragedă, uneori chiar înainte de a împlini 13 ani. În localitatea Cenei, antrenorul copilului suspect acuză că majoritatea copiilor consumă droguri încă de la zece ani, comportamentul lor fiind agravabil din cauza facilității accesului la aceste substanțe. Unii dintre acești minori petrec nopțile în stradă, consumând alcool și marihuana, reflectând o problemă urgentă care ar trebui abordată sistematic de Agenția Antidrog, dar care, din păcate, pare să fie ignorată.

Agenția, sub conducerea unor persoane fără experiență direcționată în domeniul consumului de droguri, nu pare să aibă o strategie eficientă pentru combaterea acestui fenomen. Fostul șef al agenției, Cristian Ivan, s-a dovedit la rândul său neinstruit în atribuțiile pe care le avea, făcând declarații confuze în legătură cu rolul instituției pe care o conducea.

Un sistem în criză

În decembrie 2025, Agenția Națională Antidrog a fost desființată, atribuțiile sale fiind preluate de o nouă agenție, subordonată direct Cancelariei prim-ministrului. Această schimbare făcea parte dintr-o reformă a sistemului, dar nu abordează problemele fundamentale legate de corupția și ineficiența funcționării agenției, având în vedere că persoanele numite în funcții de conducere au fost susținute politic, mai degrabă decât fiind selectate pe baza competenței.

Consumul de droguri, în special în rândul tinerilor, a crescut dramatic în această perioadă, iar substanțele interzise au devenit disponibilizate la prețuri extrem de accesibile. Experiențele unor descinderi la dealeri de droguri din localități mici demonstrează cât de disperată este situația.

O soluție pe termen lung?

Conform noului cadru legislativ, Agenția trebuie să dezvolte strategii naționale antidrog și planuri de acțiune care să includă coordonarea asistenței multidisciplinare în domeniul consumului de droguri. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a aborda o problemă atât de complexă, dar trecerea de la teorie la practică va necesita o reformă reală în modul în care sunt gestionate aceste probleme, precum și un angajament serios pentru a combate corupția și nepotismul în selecția liderilor agenției.

În concluzie, răspunsul la problema consumului de droguri în România nu stă doar în reforme administrative, ci și într-o schimbare profundă a mentalității și strategiilor de abordare a acestei crize sociale care afectează viitorul generațiilor tinere.