CSM reclamagă din nou că Legea salarizării subestimează magistrații: Președintele ICCJ are un salariu mai mic decât un consilier prezidențial.

CSM acuză din nou că Legea salarizării îi desconsideră pe magistrați

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și-a expus, din nou, nemulțumirea față de proiectul Legii salarizării unitare, subliniind că acesta plasează autoritatea judecătorească pe o poziție inferioară în raport cu alte instituții ale statului. Conform comunicatului CSM, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) va câștiga, în urma aplicării acestei legi, mai puțin decât un consilier prezidențial, ceea ce evidențiază un dezechilibru în structura salariilor din sistemul judiciar.

Problemele ridicate de CSM

CSM a tras atenția Ministerului Justiției și președintelui României asupra deficiențelor fundamentale ale proiectului legislativ, afirmând că sistemul judiciar este penibilizat prin această nouă reglementare. De asemenea, s-a subliniat că, începând cu luna iulie 2025, statutul magistraților a fost modificat printr-o serie de intervenții legislative care pot submina independența justiției, o situație inacceptabilă pentru CSM.

Critica la adresa ierarhizării salariale

Proiectul legii prevede coeficienți de salarizare care plasează magistrații într-o poziție inferioară altor funcții publice. Astfel, președintele ICCJ are un coeficient de 6,15, în timp ce consilierii prezidențiali, liderii grupurilor parlamentare și miniștri au coeficientul 6,50. CSM a subliniat că o asemenea structura salarială este greu de justificat, ținând cont de natura responsabilităților atribuite fiecărei funcții.

CSM se angajează să apere statutul magistraților

CSM a declarat că va folosi toate resursele legale disponibile pentru a apăra statutul judecătorilor și procurorilor, subliniind importanța menținerii echilibrului între puterile statului. Acesta a cerut ca orice reglementare viitoare să respecte poziția constituțională a autorității judecătorești, evidențiind că independența justiției trebuie să fie garantată prin măsuri adecvate și transparente în ceea ce privește salarizarea.

Nemulțumirea procurorilor

Secția pentru procurori din cadrul CSM s-a alăturat criticilor, susținând că actuala formă a legii salarizării este discriminatorie și că este necesară o echilibrare între salariile judecătorilor și procurorilor, având în vedere similaritatea rolurilor acestora. Procurorii au solicitat o reformă transparentă și corectă a sistemului de salarizare, să fie implicate toate categoriile din cadrul sistemului judiciar, ceea ce până în prezent nu s-a întâmplat.

Consultările politice privind legea salarizării

În acest context, o nouă rundă de consultări va avea loc la Palatul Cotroceni, unde liderii politici vor analiza proiectul legii salarizării. Este esențial ca legislația să fie adoptată până la data de 31 august 2026, pentru a evita pierderea fondurilor europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență, o sumă considerabilă de 770 milioane de euro.