Criza apei de la barajul Paltinu: Un accident evitabil
Criza apei provocată de lucrările de la Barajul Paltinu nu a fost un accident inevitabil, ci rezultatul unei serii de decizii întârziate și a unei lipse de coordonare între instituțiile responsabile. Raportul preliminar al Ministerului Mediului, publicat recent, subliniază că situația actuală a fost generată de o manevră tehnică efectuată pe 17 iunie 2025, când, în urma deschiderii vanelor GF2, s-a constatat o diminuare a jetului de apă evacuat, cauzată de o obturație în canalul de aducțiune.
În urma acestei constatări, autoritățile au decis să scadă nivelul apei din acumulare, inițial până la cota 620 mdM, iar ulterior, după o inspecție subacvatică, până la 603-604 mdM, pentru a permite intervențiile necesare. Totuși, această decizie a venit cu un risc semnificativ: creșterea turbidității apei, un fenomen care, la șase luni distanță, a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă.
Informații cruciale ignorate
Raportul evidențiază că, până la 22 octombrie 2025, Administrația Bazinală de Apă Buzău – Ialomița nu a informat S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. despre acțiunile întreprinse și riscurile asociate, inclusiv riscul creșterii turbidității apei evacuate. Deși a avut loc o întâlnire la Barajul Paltinu cu toate instituțiile implicate, obligațiile asumate pe hârtie nu au fost respectate în practică.
În cadrul acelei întâlniri, s-a stabilit că A.B.A. Buzău – Ialomița va elabora un program de scădere a nivelului apei și va informa utilizatorii din aval și autoritățile locale despre situația creată. Cu toate acestea, documentele care să ateste acest program și informarea promisă nu au fost găsite în dosar.
Neatenția față de fenomenele meteo
Un alt aspect alarmant este că Administrația Bazinală nu a solicitat prognoze meteorologice și hidrologice de la Agenția Națională de Meteorologie și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor în perioada critică a scăderii nivelului apei. Astfel, în timp ce nivelul apei din baraj era în coborâre, între 27 și 28 noiembrie 2025, au fost emise coduri galbene și portocalii de fenomene meteo periculoase pentru bazinele din Prahova.
Responsabilitatea autorităților
Raportul subliniază că, în ciuda observațiilor făcute pe 17 iunie 2025 și confirmate printr-o notă tehnică pe 11 iulie 2025, întocmirea documentelor necesare și desfășurarea acțiunilor de scădere a nivelului apei s-au prelungit până în pragul iernii, expunând comunitatea la riscuri mari din punct de vedere meteorologic și hidrologic.
În plus, între 2023 și prezent, A.B.A. Buzău – Ialomița nu a efectuat verificările de rutină la S.C. E.S.Z. Prahova S.A. privind respectarea autorizației de gospodărire a apelor. De asemenea, operatorul de apă nu a luat măsuri de atenționare a distribuitorilor de apă cu privire la riscurile asociate creșterii turbidității apei evacuate.
Concluzii alarmante
Raportul concluzionează că Administrația Națională „Apele Române” a gestionat ineficient relația contractuală cu operatorul de apă, fără a efectua verificări periodice, deși contractul prevedea explicit acest lucru. Această lipsă de coordonare și de reacție rapidă a dus la o criză care ar fi putut fi evitată, punând în evidență nevoia urgentă de reformă în gestionarea resurselor de apă și a infrastructurii critice.
