Cristian Anton, șeful ARR, rămâne în arest preventiv
Cristian Anton, fostul director al Autorității Rutiere Române (ARR), va continua să fie reținut în arest preventiv, după ce Curtea de Apel Cluj a respins contestația sa în dosarul de luare de mită. Decizia instanței este finală, iar acuzațiile formulate de procurorii DNA sunt grave, incluzând luarea de mită pentru facilitarea unor examene necesare șoferilor profesioniști.
Ancheta a fost deschisă la sfârșitul lunii martie, moment în care Anton a fost arestat după descinderile procurorilor în locuințele sale, unde au fost găsite sume impresionante de bani. Se raportează că inițial procurorii au ridicat aproximativ 350.000 de euro, o parte dintre aceștia fiind ascunși în cutii de carton. Ulterior, sumele descoperite au depășit 500.000 de euro.
Procurorii susțin că Anton, împreună cu complici, a permis obținerea de atestate de șoferi fără ca beneficiarii să fi trecut prin procesele de examinare corecte. Acuzatul ar fi solicitat șpăgi cuprinse între 600 și 1.500 de euro, care erau colectate de intermediarul Bogdan Radu, un alt suspect din acest dosar. Stenogramele interceptărilor arată cum Anton numără banii primiți în șoaptă, ceea ce evidențiază natura ilegală a activităților sale.
Reacția avocatului lui Cristian Anton, Cristian Winzer, a fost una ferventă. Acesta a criticat decizia judecătorului de la Tribunalul Cluj, acuzându-l că ar fi copiat fără discernământ conținutul referatului DNA, ignorând astfel o analiză judiciară proprie. Winzer a argumentat că instanța nu a evaluat corect poziția apărării și nu a oferit o motivare adecvată a deciziei sale.
În acest context, acuzațiile formulate împotriva lui Cristian Anton nu sunt isolate. DNA a adus la cunoștința instanței și a altor zece suspecți, care acum se află sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Faptele investigatate includ constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență și luare de mită, toate în formă continuată. Această situație reflectă o severitate crescută în fața corupției din cadrul instituțiilor publice, mai ales în contextul actualelor provocări legale și sociale cu care se confruntă România.
