Marcel Ciolacu și promisiunile fiscale: realitate sau iluzie?
Într-o demonstrație de retorică politică bine calibrată, premierul Marcel Ciolacu a reiterat angajamentul Guvernului de a menține cota unică de impozitare de 16% și TVA-ul, în cadrul unei întâlniri cu Consiliul Investitorilor Străini. Declarațiile sale, deși aparent liniștitoare pentru mediul de afaceri, ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea acestor măsuri în contextul unui deficit bugetar alarmant și al unei economii fragile.
Ciolacu a subliniat că România se află la începutul unui ambițios Plan Fiscal, agreat cu Comisia Europeană, menit să stabilizeze finanțele publice. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor fi respectate sau dacă vor deveni doar o altă piesă din arsenalul populist al politicienilor români. Într-o țară în care colectarea veniturilor este o glumă proastă, iar cheltuielile bugetare scapă de sub control, menținerea cotei unice pare mai degrabă o utopie decât o strategie realistă.
Investitorii străini: între speranță și scepticism
Daniel Anghel, președintele Consiliului Investitorilor Străini, a exprimat un optimism precaut, declarând că mediul de afaceri este pregătit să colaboreze cu Guvernul pentru a stimula competitivitatea economică. Totuși, acest entuziasm maschează o realitate dureroasă: lipsa de predictibilitate fiscală și instabilitatea legislativă continuă să fie principalele obstacole pentru investitori.
Discuțiile au abordat și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, un alt subiect sensibil. Deși oficialii guvernamentali promit extinderea digitalizării și măsuri de sprijin pentru sectorul privat, rămâne de văzut dacă aceste inițiative vor depăși stadiul de simple declarații politice. Istoria recentă a României este plină de exemple de proiecte ambițioase care au eșuat lamentabil din cauza incompetenței și corupției endemice.
Deficitul bugetar: o bombă cu ceas
Ciolacu a menționat că Guvernul își propune să atingă o țintă de deficit bugetar de 7% în acest an, o declarație care ar trebui să fie însoțită de un avertisment serios. Într-un context economic global marcat de incertitudine, această țintă pare mai degrabă o dorință pioasă decât un obiectiv realizabil. Fără reforme structurale autentice și o îmbunătățire semnificativă a colectării veniturilor, România riscă să se afunde și mai mult în haos financiar.
În timp ce oficialii guvernamentali se laudă cu o creștere economică estimată de 2,5%, realitatea din teren este mult mai sumbră. Inflația galopantă, infrastructura precară și lipsa de investiții în sectoare cheie continuă să submineze orice progres economic. În acest context, promisiunile lui Ciolacu par mai degrabă o încercare disperată de a câștiga timp decât o strategie bine gândită.
Consultări sau spectacol politic?
Întâlnirile recente ale Guvernului cu reprezentanți ai Băncii Mondiale, FMI și alte instituții financiare internaționale sunt prezentate ca un semn al angajamentului României față de reforme. Cu toate acestea, scepticismul rămâne justificat. Într-o țară în care transparența și responsabilitatea sunt mai degrabă excepții decât reguli, aceste consultări riscă să devină simple exerciții de imagine.
În concluzie, declarațiile lui Marcel Ciolacu și ale Guvernului său trebuie privite cu prudență. Într-un peisaj politic dominat de promisiuni nerealiste și lipsă de responsabilitate, cetățenii și investitorii deopotrivă ar face bine să rămână vigilenți. România are nevoie de mai mult decât vorbe frumoase; are nevoie de acțiuni concrete și de lideri care să pună interesul public mai presus de calculele electorale.