Limitarea timpului de vot în diaspora: o decizie controversată
Într-un gest care a stârnit valuri de indignare și critici acerbe, Guvernul României a decis să limiteze timpul de vot pentru românii din diaspora. Premierul Marcel Ciolacu a justificat această măsură printr-o comparație absurdă cu alte state, susținând că „niciunde în lume” procesul de votare nu continuă după închiderea urnelor în țara de origine. O explicație care, în loc să clarifice, ridică mai multe întrebări despre respectul față de drepturile cetățenilor români din afara granițelor.
Ciolacu a încercat să își apere poziția, afirmând că inițiativa a venit din partea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului de Interne. Totuși, această justificare nu face decât să sublinieze lipsa de transparență și consultare publică în luarea unei decizii care afectează direct milioane de români. Este greu de crezut că o astfel de măsură, adoptată cu doar trei luni înainte de alegeri, nu are un substrat politic.
Un efort „democratic” sau o lovitură mascată?
Premierul a subliniat că statul român a făcut „eforturi suplimentare” pentru a facilita votul în diaspora, menționând dublarea numărului de secții de votare. Cu toate acestea, limitarea timpului de vot la ora 21:00, ora României, ignoră complet realitățile logistice și diferențele de fus orar din alte țări. Este o măsură care, sub pretextul alinierii la standardele internaționale, pare mai degrabă o încercare de a reduce participarea la vot a românilor din străinătate.
Argumentul că „democratic este când se închide ora de vot în țara unde sunt alegerile” este nu doar superficial, ci și profund ipocrit. Dacă democrația ar fi fost cu adevărat prioritatea, atunci s-ar fi căutat soluții pentru a extinde accesul la vot, nu pentru a-l restrânge. În schimb, această decizie pare să fie un exemplu clasic de manipulare politică, mascată sub un strat subțire de justificări legale.
Opoziția și dreptul la critică
Ciolacu a declarat că opoziția are dreptul să interpreteze această măsură ca pe o răzbunare, dar a insistat că nu este cazul. Totuși, este greu de ignorat faptul că această schimbare vine într-un moment extrem de sensibil, cu alegerile prezidențiale la orizont. În loc să promoveze un dialog deschis și să asigure condiții echitabile pentru toți cetățenii, Guvernul pare să fi ales calea confruntării și a excluderii.
Criticile opoziției sunt mai mult decât justificate. Limitarea timpului de vot în diaspora nu este doar o problemă logistică, ci și una morală. Este o decizie care subminează încrederea în procesul electoral și ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele intenții ale celor aflați la putere.
Consecințele unei decizii pripite
Modificarea regulilor de vot cu doar câteva luni înainte de alegeri este nu doar imprudentă, ci și profund iresponsabilă. Aceasta creează haos și confuzie, afectând în mod disproporționat românii din diaspora, care deja se confruntă cu dificultăți în exercitarea dreptului lor fundamental. În loc să fie un exemplu de democrație funcțională, România riscă să devină un caz de manual despre cum să îți sabotezi propriii cetățeni.
În final, rămâne întrebarea: cui folosește această măsură? În mod cert, nu românilor din diaspora, care se văd din nou marginalizați și ignorați. Este o decizie care, în loc să unească, divizează și mai mult o societate deja fragmentată. Și, în acest context, democrația devine doar un cuvânt gol, lipsit de substanță.
