Cetăți antice rare din Dobrogea, ținute departe de turiști din cauza birocrației
Dobrogea, un județ din România, se mândrește cu un patrimoniu arheologic deosebit, dar acest bogat moștenire culturală este, din păcate, inaccesibilă pentru turiști din cauza birocrației complicate. Arheologul Felix Marcu, președintele Comisiei naționale Limes, a subliniat recent dificultățile întâmpinate în procesul de înscriere a siturilor arheologice din această zonă în lista UNESCO. Această situație este cu atât mai frustrantă cu cât Dobrogea face parte din frontiera fortificată a Imperiului Roman, un aspect ce ar putea atrage turiști din întreaga lume.
Felix Marcu a explicat că principala problemă este caracterul transnațional al dosarului, care complică procesul de nominalizare. Spre deosebire de dosarul cetăților dacice, care a fost inclus în lista UNESCO, porțiunea Est-Dunăreană a rămas blocată. Aceasta necesită colaborarea mai multor țări, ceea ce face ca standardizarea documentației să fie o provocare majoră. Marcu a menționat că, în ciuda importanței acestor situri, multe dintre ele sunt acoperite de structuri ulterioare din perioada bizantină, ceea ce îngreunează cercetarea și promovarea lor.
Un alt aspect alarmant este retragerea Ungariei din nominalizare în 2023, din motive administrative, ceea ce subliniază instabilitatea și dificultățile întâmpinate în procesul de colaborare internațională. Oricum, fiecare țară are dreptul de a propune situri pentru înscriere în lista UNESCO, dar acest lucru necesită un cadru de management bine definit, care este adesea greu de realizat.
În ciuda acestor obstacole, Dobrogea rămâne un loc deosebit, cu cinci din cele zece situri arheologice din România incluse în proiectul ‘Danube Limes Brand’. Acest proiect are ca scop extinderea siturilor de la frontierele Imperiului Roman, deja incluse în Lista Patrimoniului Mondial, și își propune să protejeze, conserve și promoveze aceste situri pe termen lung. Totuși, realitatea este că puține dintre aceste situri sunt amenajate pentru a putea fi vizitate de turiști, lăsând un potențial imens neexploatat.
Astfel, patrimoniul arheologic din Dobrogea, deși extrem de valoros, rămâne în umbră, iar birocrația complicată continuă să blocheze accesul la o parte din istoria noastră comună. Este esențial ca autoritățile să găsească soluții rapide și eficiente pentru a deschide aceste porți către trecut, oferind astfel nu doar o oportunitate de dezvoltare turistică, ci și o modalitate de a educa și a inspira generațiile viitoare.
