Cetăți antice rare din Dobrogea, ținute departe de turiști din cauza birocrației
Dobrogea, un județ din România, se mândrește cu un patrimoniu arheologic deosebit de bogat, dar acest potențial rămâne neexploatat din cauza birocrației care blochează accesul turiștilor la aceste comori. Arheologul Felix Marcu, președintele Comisiei naționale Limes, a subliniat recent dificultățile întâmpinate în procesul de înscriere a siturilor arheologice din această zonă în lista UNESCO, evidențiind caracterul transnațional al dosarului care complică lucrurile.
Într-un interviu acordat Agerpres, Marcu a explicat că, spre deosebire de dosarul cetăților dacice, care a fost inclus în lista organizației internaționale, porțiunea Est-Dunăreană a rămas blocată. Aceasta se datorează complexității de a colabora cu patru țări pentru a crea o structură omogenă, având în vedere că dosarul de nominalizare trebuie să respecte anumite standarde administrative.
Începând cu anul 2017, s-a decis ca vestigiile arheologice importante din România să fie împărțite în două segmente de limes: sectorul dacic și cel Est-Dunărean. Această divizare a dus la stagnarea procesului de înscriere a cetăților romane din Dobrogea, care sunt adesea acoperite de situri ulterioare din perioada bizantină, ceea ce le face mai puțin cercetate.
Marcu a menționat că Ungaria s-a retras din nominalizare în 2023 din motive administrative, dar a subliniat că orice țară poate decide să participe în orice moment la procedura UNESCO pentru a-și înscrie siturile arheologice. Această flexibilitate ar putea oferi o nouă oportunitate pentru Dobrogea, dar până atunci, patrimoniul său rămâne inaccesibil pentru turiști.
Importanța acestor situri este evidențiată de faptul că cinci din cele zece situri arheologice din România incluse în proiectul ‘Danube Limes Brand’ se află în zona nord-dobrogeană. Acest proiect își propune să extindă siturile de la frontierele imperiului roman deja incluse în Lista Patrimoniului Mondial, având ca scop protejarea, conservarea și promovarea unitară pe termen lung a acestor situri.
În concluzie, Dobrogea are un potențial imens de a deveni o destinație turistică de top, dar birocrația și lipsa de coordonare între țările implicate în dosarul transnațional continuă să blocheze accesul la aceste comori arheologice. Este esențial ca autoritățile să colaboreze mai eficient pentru a valorifica acest patrimoniu și a-l face accesibil publicului.
