Modificări în Legile Justiției propuse de procurori
În România, majoritatea procurorilor au formulat propuneri semnificative privitoare la Legile Justiției, având scopul de a întări independența magistraților și a reduce riscurile ca deciziile administrative să devină instrumente de presiune profesională. Aceste propuneri au fost dezvoltate în urma consultării adunărilor generale ale procurorilor, organizate de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Delegarea magistraților prin Secțiile CSM
Una dintre propunerile esențiale vizează delegarea judecătorilor și procurorilor, un proces ce, în forma actuală, poate crea dependență de decizia periodică de prelungire a mandatului. Procurorii sugerează ca această delegare să fie decisă exclusiv de Secția pentru judecători sau de Secția pentru procurori din cadrul CSM, evita astfel riscurile asociate cu influențe externe. Această măsură ar asigura o gestionare unitară a resurselor umane și ar crește transparența în procesele de delegare.
Limitarea duratei delegărilor
În plus, este propusă limitarea duratei de delegare și a numărului de prelungiri succesive, stabilind o durată maximă pentru fiecare delegare. Aceasta măsură urmărește să împiedice transformarea delegării într-o stare permanentă, încurajând ocuparea posturilor vacante prin metode mai stabilizate, precum transferul sau promovarea. Prin aceasta, se dorește asigurarea unei stabilități în cariera magistraților.
Detașarea magistraților în instituții-cheie
Procurorii au propus, de asemenea, restrângerea posibilităților de detașare a magistraților, aceasta urmând a fi permisă doar în cadrul instanțelor, parchetului, CSM, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri. Acest lucru ar putea preveni utilizarea magistraților în funcții care să îi distragă de la activitățile lor de bază.
Promovări prin examen scris
O altă reformă propusă vizează procedura de promovare a judecătorilor și procurorilor. Aceasta ar trebui să se efectueze exclusiv prin examen scris, de tip grilă, care să evalueze atât cunoștințele teoretice, cât și abilitățile practice. Procurorii consideră că acest sistem este cel mai obiectiv și minimiză riscurile de subiectivitate și favoritism în evaluări.
Impactul asupra calității actului de justiție
Promovarea exclusiv prin examene ar impulsiona, potrivit Secției pentru procurori, pregătirea profesională continuă a magistraților, deoarece le-ar oferi ocazia de a-și actualiza periodic cunoștințele, contribuind astfel la creșterea calității actului de justiție în România. Actuala metodă de promovare, bazată pe evaluarea hotărârilor redactate și interviuri, este văzută ca insuficient de obiectivă.
Reacțiile din partea sistemului judiciar
Recent, un număr semnificativ de magistrați s-au pronunțat asupra abuzurilor și disfuncționalităților din sistemul judiciar, manifestând preocupări legate de interpretarea și aplicarea legilor Justiției, dar și de conducerea CSM și a instanțelor. Documente trimise președintelui României discută despre un climat de presiune internă, denunțând lipsa de transparență în procesul de promovare și delegare, crescând astfel îngrijorările legate de independența profesională a magistraților.
Solidaritate între judecători și procurori
În contestațiile lor, magistrații au strâns un număr mare de semnături pentru a-și arăta solidaritatea cu colegii care au denunțat aceste probleme interne, inclusiv acuzații legate de modul de funcționare a CSM și a instanțelor relevante. Criticile la adresa conducerii instanțelor sunt tot mai frecvente, scoțând în evidență necesitatea unei reforme structurale pentru a asigura o independență adevărată a justiției.
