Mesajul Oanei Gheorghiu către parlamentari
Vicepremierul Oana Gheorghiu a transmis, joi seara, un email către toți parlamentarii care au semnat moțiunea de cenzură, în care a solicitat „înțelepciune și curaj” înainte de votul programat de marți. În acest mesaj, Gheorghiu a inclus și un raport referitor la posibilitatea listării unor companii de stat.
Reacții din partea parlamentelor
Mesajul a generat reacții ironice din partea parlamentarilor PSD și AUR. Adrian Câciu, un lider PSD, a remarcat că „99% dintre români nu știu cine este Oana Gheorghiu”, iar Petrișor Peiu de la AUR a acuzat-o că nu intenționează să listeze companiile la bursă, ci să le vândă prin negociere directă unor fonduri de investiții străine.
Narativul fals al moțiunii de cenzură
Oana Gheorghiu a contracarat criticile spunând că moțiunea se bazează pe „un narativ fals” care susține că guvernul ar dori să „vândă țara”. Ea a afirmat că este o manipulare menită să creeze panică în rândul cetățenilor români.
Reacțiile PSD la emailul Oanei Gheorghiu
Diana Tușa, deputat PSD, a descris emailul ca fiind “emoționant”, argumentând că vânzarea pachetelor din companiile strategice nu reprezintă o reformă, ci un risc major pentru securitatea economică a țării. Adrian Câciu a fost mai dur, subliniind că românii nu doresc măsurile pe care le propune Gheorghiu.
Acuzațiile lui Petrișor Peiu
Peiu a acuzat guvernul Bolojan că este un „paravan pentru cea mai mare fraudă planificată de la nivelul unui guvern din Europa postbelică”, sugerând că vânzarea netransparentă a acțiunilor ar prejudicia grav statul român.
Pozitia grupului PACE
Grupul PACE a considerat emailul Oanei Gheorghiu drept un motiv în plus pentru a vota moțiunea de cenzură la vedere, punând întrebări despre consultarea parlamentarilor în legătură cu deciziile guvernului.
Concluzii asupra intențiilor Guvernului
În concluzie, există un consens printre critici că acțiunile guvernului, în frunte cu Oana Gheorghiu, ar putea transforma companiile de stat în active de vânzare, fără transparență și excluzând cetățenii români de la participarea la aceste vânzări. Criticile se concentrează pe lipsa unei strategii clare și pe pericolul ca statul să piardă bani substanțiali din valoarea adevărată a acestor companii.
