CCR admite sesizarea lui Grindeanu pe Ordonanța SAFE. Ce se întâmplă cu contractele

CCR a admis sesizarea lui Grindeanu împotriva Guvernului Bolojan pe Ordonanța SAFE

Curtea Constituțională a României a stabilit joi că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament în legătură cu emiterea Ordonanței de Urgență referitoare la Programul SAFE. Decizia a fost luată cu 5 voturi la 4 în ședința judecătorilor CCR.

Sesizarea a fost formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a cerut Curții să constate existența conflictului juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească o conduită de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale.

Argumentele sesizării

În sesizare se arată că conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte ale Guvernului: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură, pe 5 mai 2026, respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice.

Conform sesizării, Guvernul a extins substanțial proiectul inițial al ordonanței în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi. Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că completările au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului.

Președintele Camerei Deputaților apreciază că, prin această conduită, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului.

Ce se întâmplă cu contractele din SAFE

Avocatul Toni Neacșu a explicat că decizia CCR nu va avea niciun efect asupra contractelor din SAFE. „Ordonanța SAFE nu e legea SAFE. Nu se va întâmpla nimic, contractele sunt semnate în baza altei legislații. E prima oară când CCR constată un conflict juridic încheiat, care și-a produs efectele de mult. În această procedură, CCR nu constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe, ci doar indică ce trebuie făcut pentru a înlătura un conflict între două autorități publice”, a scris acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

România are o alocare de 16,7 miliarde de euro în cadrul instrumentului de apărare SAFE, iar până în prezent au fost semnate contracte în valoare de peste 9 miliarde de euro.

Contextul legislativ

În luna iunie, CCR a respins o sesizare referitoare la Legea de aprobare a modificărilor aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului privind instituirea Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și a stabilit că actul normativ este constituțional. Obiecția de neconstituționalitate fusese formulată de mai mulți membri ai unor grupuri parlamentare din Camera Deputaților și de deputați neafiliați, iar partidele AUR, SOS, PACE, împreună cu deputați neafiliați, atacaseră legea la CCR.

Pe 26 mai, Senatul a adoptat, cu amendamente, Legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență 21/2026 pentru modificarea și completarea OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” prin consolidarea industriei europene de apărare. Amendamentele au fost propuse de șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, care a motivat că Guvernul are capacități limitate și nu le poate adopta. Acestea vizează repartizarea fondurilor acordate României către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și dreptul acestora de a încheia angajamente în cadrul SAFE în termen de 30 de zile de la data semnării acordului de împrumut, și nu de la data aprobării acestui acord.