O inițiativă verde în inima Bucureștiului: metoda Miyawaki
Într-o capitală sufocată de poluare și lipsă de spații verzi, Primăria Capitalei anunță cu surle și trâmbițe o acțiune de plantare a peste 15.000 de puieți și arbori forestieri în Parcul Tineretului. Evenimentul, programat pentru 8 și 9 martie 2025, promite să transforme zona Cuțitul de Argint într-o oază de biodiversitate, folosind metoda Miyawaki, o tehnică inovatoare de împădurire rapidă. Dar cât de autentică este această inițiativă și cât de mult reprezintă o soluție reală pentru problemele de mediu ale orașului?
Metoda Miyawaki: o soluție sau doar o strategie de PR?
Metoda Miyawaki, dezvoltată de botanistul japonez Akira Miyawaki, este lăudată pentru capacitatea sa de a crea păduri urbane dense într-un timp record. În teorie, această tehnică folosește specii native, adaptate zonei, și promovează o biodiversitate ridicată. În practică, însă, succesul său depinde de o implementare riguroasă și de un angajament pe termen lung pentru întreținerea acestor spații verzi. Într-un oraș unde proiectele de mediu sunt adesea abandonate sau prost gestionate, rămâne de văzut dacă această inițiativă va fi mai mult decât o simplă bifă pe lista de promisiuni electorale.
Specii native și biodiversitate: promisiuni mari, rezultate incerte
Primăria Capitalei promite că vor fi plantați stejari, frasini, paltini, tei, pini, sălcii, vișini, mesteceni, arțari, lemn câinesc și păducel. Aceste specii, adaptate mediului local, ar trebui să contribuie la consolidarea biodiversității urbane. Totuși, fără un plan clar de întreținere și monitorizare, există riscul ca aceste puieți să devină doar o altă victimă a nepăsării administrative. Bucureștiul nu duce lipsă de exemple de proiecte ecologice începute cu entuziasm și abandonate în uitare.
ALPAB și Asociația Pădurea Copiilor: parteneriat sau spectacol?
Acțiunea este organizată de ALPAB, în colaborare cu Asociația Pădurea Copiilor, și este prezentată ca o celebrare a feminității și renașterii naturii. Cu toate acestea, implicarea reală a acestor organizații în întreținerea pe termen lung a pădurii urbane rămâne neclară. Este ușor să organizezi un eveniment de plantare pentru câteva zile, dar adevărata provocare constă în asigurarea supraviețuirii și dezvoltării acestor arbori în anii ce urmează.
Un viitor verde sau o altă promisiune goală?
Deși inițiativa de plantare a 15.000 de puieți este lăudabilă, ea ridică întrebări serioase despre angajamentul autorităților față de problemele de mediu ale orașului. Bucureștiul are nevoie de soluții sustenabile, nu de gesturi simbolice menite să distragă atenția de la lipsa cronică de spații verzi și de la poluarea sufocantă. Rămâne de văzut dacă această acțiune va marca începutul unei schimbări reale sau dacă va fi doar o altă demonstrație de superficialitate administrativă.