Bolojan, ultima conferință ca premier: „Nu las datorii, dar sunt probleme structurale”

Ilie Bolojan și-a prezentat bilanțul la finalul mandatului de premier: „Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale”

Premierul demis Ilie Bolojan a susținut luni ultima conferință de presă în calitate de prim-ministru, prilej cu care și-a prezentat bilanțul mandatului de aproape 16 luni. Mandatul său se încheie marți, când Parlamentul urmează să voteze noul Guvern condus de Luca Niculescu.

Bolojan a declarat că a preluat o țară „cu spatele la zid” în iunie anul trecut, cu un deficit de 9,3%, o creștere economică bazată exclusiv pe consum, PNRR-ul blocat și un risc real de intrare în incapacitate de plată. „Nu a existat o alegere reală, ci o singură variantă: să începem redresarea cu costuri inevitabile”, a spus el.

Premierul demis a afirmat că a fost obligat să înceapă prin majorarea TVA pentru a aduce urgent bani la buget și a reduce deficitul. Potrivit datelor prezentate, execuția bugetară în primele opt luni ale acestui an s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut, o diminuare de 1,53 puncte procentuale.

Investițiile au crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde, peste două treimi din această valoare fiind reprezentate de plăți prin proiecte europene. Cheltuielile de personal au însumat 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde mai puțin față de anul anterior.

Bolojan a subliniat că a evitat retrogradarea de către agențiile de rating și a respins acuzațiile privind datorii lăsate în urmă. „Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale și nu o să ezit să le pomenesc, pentru că ele vor fi provocările viitoarelor guverne”, a declarat el.

Printre problemele structurale menționate se numără sentințele obținute în urma proceselor generate de magistrați, inclusiv una care obligă Guvernul la plata a peste 5 miliarde de lei, schemele de compensare pentru energia electrică din 2021, pentru care anul acesta au fost alocați 3,7 miliarde de lei, și subfinanțarea cronică a fondului pentru sănătate.

Premierul demis a acuzat PSD că a blocat adoptarea Legii salarizării unitare și a tergiversat reformele. „Acest Guvern a fost demis nu pentru că reformele au eșuat, ci pentru că începuseră să atingă interesele celor care vor să trăiască în continuare de pe urma unui stat nereformat”, a afirmat Bolojan.

El a menționat că reforma pensiilor magistraților a fost o premieră asumată, deși „plătim și acum prețul”, și că a lansat programe pentru stimularea producției locale, atragerea investițiilor din diaspora și dezvoltarea tehnologiilor avansate. De asemenea, a arătat că accesarea programului SAFE a fost „o responsabilitate de siguranță națională”.

Bolojan le-a mulțumit românilor pentru efortul din această perioadă și a spus că unele decizii au fost grele. „Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile”, a declarat el. Premierul demis a cerut viitorului Guvern să mențină o abordare bugetară prudentă, să consolideze creșterea bazată pe investiții și să refuze populismele.

Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai și a funcționat de atunci cu puteri limitate. PNL a decis să treacă în opoziție, iar Bolojan le-a cerut liberalilor să demisioneze din funcțiile din administrație. Noul cabinet, cu 18 miniștri, urmează să fie votat marți în plenul reunit al Parlamentului, unde are nevoie de 233 de voturi.