Declarații importante ale premierului interimar Ilie Bolojan privind Legea salarizării
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat recent că nu există fonduri suficiente pentru a acoperi majorările salariale cerute de sindicate prin Legea salarizării. Bolojan a subliniat că anvelopa disponibilă pentru creșterea fondului de salarii în sectorul public ar fi, în cel mai bun caz, între 11 și 12 miliarde de lei pentru anul următor. El a explicat că această sumă se va limita strict la nivelul creșterii nominale a PIB-ului și la ceea ce permite bugetul statului.
Premierul a subliniat importanța discuției despre constrângerile financiare existente, menționând că solicitările din spațiul public de creștere a salariilor nu pot fi implementate fără o bază bugetară solidă. Bolojan a avertizat că adoptarea unor legi salariale care să depășească capacitățile economice ale României ar putea duce la scăderea ratingului de țară, cu repercusiuni negative asupra salariilor din atât sectorul public, cât și din cel privat.
Limitările cheltuielilor salariale și obiectivele bugetare
Premierul interimar a specificat că ponderea cheltuielilor salariale în PIB nu trebuie să depășească 8,1%. Aceasta a crescut recent la 9,4%, iar România s-a angajat să reducă acest procent la 7,9% până în 2030. Bolojan a conturat o marjă maximă de aproximativ 11-12 miliarde de lei pentru fondul total de salarii, însă a subliniat că în raport cu țintele asumate, cheltuielile nu pot depăși 7,9% din PIB.
El a adăugat că, pentru a evita creșterile salariale nejustificate, orice modificare a salariilor trebuie să fie corelată cu estimările de creștere nominală a PIB-ului, care pentru anul viitor se preconizează a fi de 6,7% la începutul anului și de 7% la mijlocul anului. Astfel, anvelopa salarială ar rămâne limitată la o sumă aproximativă de 11 miliarde de lei în cel mai favorabil scenariu.
Impactul deficitului bugetar și cheltuielile pentru investiții
Bolojan a adus în discuție necesitatea reducerii deficitului bugetar la 5,3% din PIB, având în vedere că acesta se află în prezent la 6,2%. El a clarificat că orice creștere salarială trebuie să fie gândită astfel încât să nu împiedice atingerea acestor obiective. În plus, el a menționat că fondurile europene disponibile pentru investiții vor fi reduse, ceea ce va necesita rectificări bugetare suplimentare.
Păstrarea angajamentelor internaționale
O altă provocare pentru bugetul României este reprezentată de cheltuielile de apărare, care nu pot fi diminuate, având în vedere angajamentele asumate prin programul SAFE. Bolojan a evidențiat că aceste cheltuieli vor depăși cu siguranță nivelurile anterioare, ceea ce adaugă presiune asupra bugetului. În concluzie, el a reafirmat că guvernul următor va trebui să asigure un echilibru între investiții, reducerea deficitului și creșterile rezonabile ale pensiilor și salariilor, o sarcină pe cât de dificilă, pe atât de necesară pentru viitorul economic al țării.
