Bolojan a vizitat şantierul Autostrăzii Transilvania
Premierul interimar Ilie Bolojan a efectuat vineri o vizită la mai multe puncte de lucru ale şantierului Autostrăzii Transilvania, un proiect ce reprezintă o piatră de hotar în infrastructura rutieră a României. Scopul vizitei a fost de a evalua stadiul lucrărilor de execuţie şi de a purta discuţii cu reprezentanţii constructorilor implicaţi în realizarea acestui important proiect. Bolojan a subliniat că de la 1 decembrie 2026 ar trebui să se circule fără restricții pe cei peste 40 de kilometri noi de autostradă ce leagă Clujul de Zalău.
Conform unui comunicat oficial emis de Guvern, premierul a avut ocazia să inspecteze secţiunile de lucru care asigură legătura între Nădăşelu, Topa Mică şi Poarta Sălajului, precum şi nodul rutier de la Românaşi. Această autostradă, cu o lungime totală de 42,78 kilometri, include două noduri rutiere, 14 poduri, pasaje şi 18 viaducte, iar finanţarea sa provine din fonduri europene, cât şi din bugetul de stat.
În cursul inspecţiei, Bolojan a constatat că lucrările sunt avansate. Pe secţiunile Nădăşelu – Mihăieşti şi Mihăieşti – Zimbor, care se întind pe 24,59 kilometri, progresul fizic este de aproape 97%, iar termenul estimat pentru finalizare este în luna octombrie 2026. De asemenea, tronsonul Zimbor – Poarta Sălajului, care are 12,24 kilometri, este realizat în proporţie de 99%, cu termen de finalizare estimat în luna august 2026. Nodul rutier de la Românaşi este executat în proporţie de 90%, având aceeaşi dată estimată de finalizare.
Bolojan a adăugat că, până la finalul acestui an, se vor termina şi lucrările la viaductele complexe menite să asigure interconectarea tronsoanelor. Această autostradă nu doar că va îmbunătăţi semnificativ circulaţia între Cluj şi Zalău, dar va contribui şi la dezvoltarea economică a regiunii prin facilitarea accesului şi a mobilităţii, aspecte esenţiale pentru creşterea turismului şi atragerea de investitori.
Proiectul Autostrăzii Transilvania are o valoare totală ce depăşeşte 4,6 miliarde de lei, din care 1,28 miliarde de lei reprezintă contribuţia prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această realizare subliniază angajamentul autorităţilor de a moderniza infrastructura rutieră din România, într-un context al creşterii cerinţelor de mobilitate în rândul cetăţenilor.
