Propaganda politică online: între libertatea de exprimare și cenzură
Într-un spectacol grotesc al interpretării legii, Biroul Electoral Central (BEC) a decis că cetățenii care își exprimă opiniile politice online, în mod repetitiv, devin „actori politici”. Această etichetare absurdă transformă dreptul fundamental la liberă exprimare într-un câmp minat, unde orice postare poate fi considerată propagandă electorală. Într-o țară care pretinde că respectă democrația, această decizie ridică întrebări grave despre limitele libertății de exprimare și despre cine are cu adevărat dreptul să influențeze opinia publică.
Deciziile BEC: între transparență și abuz de putere
Sub pretextul „corectitudinii și integrității” procesului electoral, BEC își arogă dreptul de a șterge postări online, invocând conținut ilegal. Este o ironie amară că tocmai o instituție care ar trebui să garanteze un proces electoral echitabil devine un instrument al cenzurii. Într-un comunicat semnat de președintele Cristinel Grosu, BEC justifică aceste măsuri prin necesitatea de a preveni manipularea și dezinformarea alegătorilor. Dar cine decide ce este manipulare și ce este opinie legitimă? Această întrebare rămâne fără răspuns, iar consecințele sunt devastatoare pentru libertatea de exprimare.
Nicușor Dan și acuzațiile de cenzură
Nicușor Dan, unul dintre cei mai vocali critici ai deciziilor BEC, a denunțat instituția ca fiind „Biroul Electoral al Cenzurii”. Peste 150 de cetățeni români, neafiliați politic, au avut postările șterse de pe platformele de socializare, sub acuzația de propagandă electorală. Printre aceștia se numără și fostul judecător Cristi Danileț, ale cărui mesaje au fost catalogate drept „materiale publicitare politice”. Este revoltător cum o instituție publică își permite să reducă la tăcere vocile critice, sub masca unei legislații ambigue și interpretabile.
Libertatea de exprimare, sacrificată pe altarul „integrității”
Deciziile BEC pun în balanță libertatea de exprimare și necesitatea de a preveni dezinformarea. Însă, în loc să găsească un echilibru, instituția pare să încline balanța în favoarea cenzurii. Este inadmisibil ca opiniile exprimate în nume personal să fie tratate ca propagandă politică, doar pentru că sunt postate pe platforme online mari. Această practică nu doar că încalcă drepturile fundamentale, dar creează și un precedent periculos pentru viitorul democrației în România.
Actorii politici de ocazie: o definiție absurdă
Conform BEC, orice persoană care postează în mod repetitiv materiale politice pe conturile personale devine automat un „actor politic”. Această definiție ridicolă ignoră realitatea că cetățenii au dreptul să participe la dezbateri publice fără a fi etichetați sau sancționați. Într-o democrație autentică, implicarea civică ar trebui încurajată, nu reprimată. Dar în România, se pare că vocea cetățenilor este considerată o amenințare, mai degrabă decât o resursă valoroasă.
Concluzii amare despre starea democrației
Deciziile recente ale BEC scot la iveală o realitate sumbră: libertatea de exprimare este sub asediu, iar instituțiile care ar trebui să protejeze democrația devin instrumente ale cenzurii. Într-o societate care se pretinde liberă, astfel de practici sunt nu doar inacceptabile, ci și profund periculoase. Este timpul ca aceste abuzuri să fie expuse și contestate, înainte ca drepturile fundamentale să fie complet erodate.
