Azomureș: De la criză industrială la risc de securitate națională
Într-o situație alarmantă, combinatul Azomureș se află în centrul unei crize care depășește limitele economiei, transformându-se într-un potențial risc pentru securitatea națională a României. Lavinia Șandru, purtător de cuvânt al Partidului Uniunea Salvați România (PUSL), a cerut convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), subliniind că statul român trebuie să intervină urgent pentru a preveni o deteriorare și mai gravă a situației.
Conform declarațiilor sale, peste 600 de angajați au fost deja trimiși în șomaj tehnic, iar alte 1.000 de locuri de muncă sunt afectate indirect, ceea ce pune în pericol nu doar economia locală, ci și stabilitatea socială a comunității care depinde în mare măsură de activitatea combinatului. Azomureș nu este doar un simplu loc de muncă; este coloana vertebrală economică a regiunii.
„Când un combinat strategic intră în colaps, nu mai vorbim doar despre economie, ci despre vulnerabilitate națională. Statul român nu are voie să stea cu mâinile în sân”, a declarat Lavinia Șandru, evidențiind gravitatea situației. Aceasta a subliniat că România se află într-o poziție paradoxală, importând masiv îngrășăminte, în timp ce capacitatea internă de producție se degradează constant.
„Agricultura românească depinde de aceste resurse. Fără îngrășăminte produse intern, fermierii devin captivi pieței externe, iar securitatea alimentară este pusă în pericol”, a adăugat Șandru, subliniind interdependența dintre industria de îngrășăminte și agricultura națională.
Originară din Târgu Mureș, Lavinia Șandru a subliniat și dimensiunea socială a crizei, afirmând că pentru mii de familii, Azomureș nu este o statistică, ci o parte esențială a vieții de zi cu zi. „Această realitate nu poate fi ignorată de nicio guvernare responsabilă”, a concluzionat ea, subliniind necesitatea unei intervenții decisive din partea autorităților.
În opinia sa, momentul actual este unul crucial: fie statul intervine și dezvoltă o strategie națională pentru protejarea industriilor strategice, fie România riscă să piardă controlul asupra unor sectoare vitale, cu consecințe devastatoare pentru economia și societatea românească.
