Eliminarea autorizațiilor de construire: o reformă sau o capcană birocratică?
Într-un gest aparent revoluționar, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat o propunere care ar putea schimba radical peisajul construcțiilor din România. Eliminarea autorizațiilor de construire pentru anumite tipuri de case și alte construcții mici este prezentată ca o soluție miraculoasă pentru reducerea birocrației sufocante. Dar oare această măsură este cu adevărat o binecuvântare sau doar o altă iluzie vândută publicului?
Avizarea „în cascadă” – un simbol al haosului administrativ
Ministrul a subliniat că actualul sistem de avizare este un coșmar birocratic, în care obținerea tuturor aprobărilor poate dura ani de zile. Avizarea „în cascadă” este descrisă ca o farsă administrativă, în care expirarea unui aviz anulează întregul proces. Propunerea de a introduce o avizare unică la nivelul ministerelor pare, la prima vedere, o soluție logică. Totuși, rămâne întrebarea: cine va garanta că această „simplificare” nu va deveni un alt mecanism de blocaj?
Construcții fără autorizație: o idee occidentală sau o scurtătură periculoasă?
Printre măsurile propuse se numără eliminarea autorizațiilor pentru construcții precum terase, garaje, bucătării de vară și chiar case unifamiliale de până la 150 de metri pătrați în mediul rural. Deși inspirată din modele occidentale, această inițiativă ridică semne de întrebare. Ce garanții există că aceste construcții vor respecta normele de siguranță și urbanism? Și mai important, cine va răspunde în cazul unor abateri sau accidente?
Digitalizarea – o promisiune veche, un rezultat incert
Crearea unei platforme digitale pentru gestionarea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire este un alt punct central al reformei. Deși digitalizarea este un pas necesar, implementarea sa în România a fost adesea marcată de eșecuri și întârzieri. Va reuși acest proiect să evite capcanele obișnuite ale incompetenței și corupției?
Casele mici, mari probleme
Propunerea de a permite construcția caselor unifamiliale fără autorizație, pe baza unui simplu proiect întocmit de un specialist, pare atractivă. Dar ce se întâmplă dacă primăriile refuză notificările? Ministrul susține că autoritățile locale vor avea la dispoziție 15 zile pentru a respinge proiectele neconforme. Însă, în contextul unei administrații locale adesea ineficiente și corupte, această măsură riscă să devină o altă sursă de abuzuri și întârzieri.
Un pas înainte sau o capcană bine mascată?
Deși intenția de a simplifica procesul de construire este lăudabilă, detaliile acestei reforme ridică numeroase semne de întrebare. Într-o țară în care birocrația și corupția sunt adânc înrădăcinate, orice măsură care promite „simplificare” trebuie privită cu scepticism. Va reuși Codul Urbanismului să aducă schimbarea reală sau va deveni doar o altă piesă în teatrul absurd al administrației românești?
