România între iluzii și realități: apartenența la UE și NATO
Aproape 90% dintre români consideră că apartenența la Uniunea Europeană și NATO este esențială pentru interesul național. Această majoritate covârșitoare reflectă o conștientizare a avantajelor strategice și economice pe care le oferă aceste alianțe. Totuși, în spatele acestui consens aparent, se ascund contradicții și nemulțumiri care zguduie încrederea în direcția în care se îndreaptă țara.
Corupția: cancerul care devorează România
Corupția rămâne principala problemă identificată de români, cu un procent alarmant de 44% dintre respondenți care o consideră sursa tuturor nedreptăților din societate. Instabilitatea politică și starea precară a democrației completează acest tablou sumbru, în timp ce problemele economice continuă să erodeze puterea de cumpărare a cetățenilor. Este o realitate amară care subliniază incapacitatea clasei politice de a oferi soluții reale și sustenabile.
Investițiile străine: între speranță și scepticism
Deși 67,9% dintre români își doresc creșterea investițiilor străine, percepția asupra acestora este împărțită. În timp ce majoritatea apreciază companiile multinaționale, există o nemulțumire latentă legată de suveranitatea economică a țării. Aproape 40,6% dintre respondenți cred că apartenența la UE limitează prea mult suveranitatea națională, iar 80,7% cer negocieri mai favorabile pentru protejarea intereselor economice. Este o cerere legitimă, dar care rămâne suspendată în aer din cauza lipsei de voință politică.
Companiile românești: motor de progres sau relicvă a trecutului?
Românii par să fie divizați în ceea ce privește rolul companiilor de stat versus cele private. În timp ce 56,2% cred că mai multe companii de stat ar aduce beneficii, 38,7% susțin contrariul. Această polarizare reflectă o lipsă de încredere în capacitatea statului de a gestiona eficient resursele publice, dar și o nostalgie pentru vremurile în care economia era controlată centralizat. Este o dilemă care necesită o abordare pragmatică și nu populistă.
Influența externă: un spectru care bântuie democrația
Un procent îngrijorător de 32,6% dintre români cred că alegerile prezidențiale sunt influențate puternic de acțiuni ostile ale altor state. Această percepție subminează încrederea în procesul democratic și ridică semne de întrebare asupra integrității instituțiilor statului. În plus, doar 12,6% dintre respondenți consideră că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, ceea ce evidențiază o criză profundă de justiție și echitate.
Apărarea națională: o prioritate în contextul incertitudinilor globale
Într-un context geopolitic tensionat, 76,2% dintre români susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare. Această poziție reflectă o conștientizare a vulnerabilităților țării și a necesității de a consolida securitatea națională. Totuși, această susținere vine pe fondul unei neîncrederi generale în capacitatea României de a-și controla propriile decizii politice și economice, ceea ce subliniază paradoxul unei națiuni care își caută identitatea într-un peisaj global tot mai complex.
Concluzii amare și întrebări fără răspuns
Studiul INSCOP dezvăluie o Românie prinsă între aspirații europene și frustrări interne. Corupția, instabilitatea politică și influențele externe sunt doar câteva dintre provocările care împiedică progresul real. În ciuda sprijinului masiv pentru apartenența la UE și NATO, rămâne întrebarea: cât de pregătită este România să își negocieze cu adevărat interesele și să își asume un rol activ pe scena internațională?
