Apicultorii români solicită sprijin urgent în fața concurenței externe
Apicultorii din România, confruntați cu o presiune economică tot mai mare, cer măsuri imediate din partea autorităților. Aceștia avertizează că importurile masive de miere din țările Mercosur, care vor fi scutite de taxe de import, amenință grav sectorul apicol românesc. Răzvan Coman, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), subliniază că aceste importuri vor inundă piața internațională și vor afecta nu doar apicultorii din România, ci și din întreaga Uniune Europeană.
Proiecte legislative în Parlament pentru susținerea sectorului apicol
În prezent, în Parlament există patru propuneri legislative menite să sprijine apicultorii, care includ acordarea de fonduri pentru fiecare familie de albine și reducerea TVA-ului la hrana utilizată în stupine. Coman a exprimat dezamăgirea față de lipsa de concretizare a sprijinului promis, deși au fost semnale de deschidere din partea unor parlamentari.
Propunerile vizează un sprijin de aproximativ 12-15 euro (60-70 lei) pentru fiecare familie de albine pe o perioadă de trei ani. Această formă de ajutor este esențială pentru menținerea nivelului de producție și a bunăstării apicultorilor români, care se confruntă cu creșterea costurilor de producție și impozitarea transportului apicol.
Afectarea calității produsului din cauza importurilor
Răzvan Coman a tras un semnal de alarmă și privind calitatea mierii importate, insistând asupra necesității efectuării unor analize riguroase pentru toate loturile de miere provenite din Mercosur. În prezent, doar 4% din aceste loturi sunt testate, o practică care ar putea pune în pericol sănătatea consumatorilor și integritatea sectorului agricol din Uniunea Europeană.
Provocările climatice și economice în apicultură
Pe lângă provocările economice, apicultorii se confruntă și cu schimbările climatice, care afectează drastic populațiile de albine. Chiar dacă previziunile pentru 2026 sunt optimiste, cu o așteptare de producție de 17.000-18.000 de tone de miere, costurile și pierderile din anii anteriori au determinat mulți tineri apicultori să părăsească acest sector. Coman a evidențiat că, din cauza presiunilor financiare, unii apicultori au fost nevoiți să renunțe la această activitate, deși majoritatea celor cu experiență au reușit să-și refacă stupinele într-o măsură semnificativă.
Impactul prețurilor internaționale asupra producției locale
Prețurile mierii nu reflectă însă întotdeauna oferta și cererea de pe piața locală, acestea fiind influențate de prețurile internaționale. De exemplu, în ciuda unei producții scăzute de miere de salcâm, prețurile nu au crescut semnificativ, ceea ce generează un paradox pentru apicultorii români.
Coman a subliniat că, în aceste condiții, apicultorii din România nu își pot susține economic familiile de albine, având în vedere că nu este rentabil să produci miere vândută la un preț mai mic decât costurile de producție. Această situație ridică întrebări serioase despre viitorul apiculturii în România, un sector care joacă un rol crucial în polenizarea culturilor și menținerea biodiversității.
