Reforma administrativă: 26 de județe ar putea dispărea până în 2028
România ar putea rămâne cu numai 15 județe în loc de 41, dacă reforma administrativ-teritorială discutată în PSD ar fi aplicată într-o formă care să urmeze modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar. Prima etapă a acestei reforme ar trebui încheiată până la alegerile din 2028, astfel încât scrutinul respectiv să reflecte noua organizare a țării, a declarat europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care pregătește proiectul.
Social-democratul a explicat că reforma trebuie finalizată până în 2028 pentru ca România să poată obține mai multe fonduri europene, în caz contrar localitățile sub 3.000 de locuitori urmând să rămână „condamnate la subdezvoltare”. În acest scenariu, a spus el, „toate partidele vor pleca de la zero” la alegerile din 2028.
Două momente-cheie care presează calendarul
Dragoș Benea a explicat că România se află sub presiunea a doi factori care impun implementarea reformei până în 2028: alegerile locale din 2028, când noua hartă ar trebui să fie validă, și startul competiției pentru fondurile europene din cadrul financiar multianual 2028 – 2034 al Uniunii Europene. „Avem doi factori de presiune: alegerile locale din 2028, această hartă ar trebui să fie validă și startul pe competiția pentru fondurile europene pentru 2028 – 2034. Trebuie să prindă aceste comunități mult mai pregătite”, a declarat el.
Social-democratul a precizat că proiectul este încă în lucru și nu poate avansa un calendar, deoarece „calendarul nu este la PSD, ci la guvern”. Într-o primă etapă va urma însă o comasare voluntară a localităților care au sub 1.500 de locuitori, demarată de Ministerul Dezvoltării. Benea a avertizat că localitățile comasate ar trebui să treacă de pragul de 3.000 de locuitori: „Nu să comasăm 800 cu 800 și să facem 1.600. Sau și mai puțin”.
Curțile de Apel, model pentru comasarea județelor
În ceea ce privește comasarea unor județe, planul are la bază modul de organizare al Curților de Apel. În România funcționează 15 curți de apel civile, ale căror circumscripții teritoriale acoperă toate cele 41 de județe și municipiul București. „Am propus ca punct de plecare organizarea Curților de Apel. E un punct de plecare. Organizarea curților de apel într-un sistem mai rigid, dar care s-a dovedit a fi eficient”, a explicat Benea, care a menționat că această reorganizare a fost inițiată de Mircea Ionescu Quintus, ca ministru al Justiției, în 1992.
El a evitat să avanseze variante concrete de comasare: „Nu știu unde va fi Buzăul, va fi cu Prahova, va fi cu Galați, nu speculez”. În scenariul urmărit, printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj. În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte, urmând să fie comasate cu județele învecinate. PSD nu a stabilit deocamdată un număr final de județe, iar comasările ar urma să fie fundamentate pe o matrice de sustenabilitate care va lua în calcul populația rezidentă, sustenabilitatea financiară și capacitatea de colectare a taxelor locale.
Ultima reorganizare, în 1968
Benea a subliniat că ultima reformă administrativ-teritorială a României a fost în 1968, în timp ce toate celelalte state membre ale Uniunii Europene au trecut prin acest proces al reorganizării din 1980 până în prezent, în diverse forme. „De atunci s-au schimbat căile de comunicare, comunicațiile, e complicat să le spunem oamenilor că noi nu putem conecta azi regiuni și comunități când digitalizarea este un proces ireversibil și tot mai accelerat”, a spus el.
Vicepreședintele PSD a adăugat că principalul beneficiar al reformei va fi cetățeanul, deoarece ponderea populației dintr-o comunitate contribuie semnificativ la analiza cost-beneficiu pe care o face Comisia Europeană la aprobarea unei finanțări. „Indicele de populație, trendul demografic, contează foarte mult în analiza cost-beneficiu, dacă se aprobă un proiect de alimentare cu apă sau nu se aprobă, dacă se aprobă un proiect de alimentare cu gaze sau nu. Eu am spus că singurul câștigător detașat al acestui proiect este cetățeanul român”, a conchis el.
Vrei să vezi mai des știrile Direct Focus în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google