Parchetul General se opune dezincriminării deținerii de droguri pentru consum propriu

Parchetul General se opune dezincriminării deținerii de droguri pentru consum propriu

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exprimat vineri poziția nefavorabilă față de o inițiativă legislativă depusă la Senat, care propune ca deținerea de droguri pentru consum propriu să fie sancționată cu amendă contravențională în loc de închisoare. Proiectul este inițiat de senatorii Victoria Stoiciu (neafiliată), Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL).

Procurorul general Cristina Chiriac a transmis un punct de vedere în care apreciază că modificarea regimului sancționator, în sensul diminuării semnificative a pedepselor penale, nu constituie o soluție legislativă oportună în actualul context social și infracțional. Potrivit documentului, o astfel de reglementare ar conduce la slăbirea instrumentelor de prevenire și combatere a fenomenului drogurilor.

Argumentele invocate de Ministerul Public

Poziția Parchetului General se întemeiază pe mai multe considerente. Un prim argument vizează necesitatea protejării sănătății publice și a persoanelor vulnerabile. Consumul ilicit de droguri reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, cu consecințe care afectează familiile, comunitățile și, în mod deosebit, minorii și tinerii. Statul are obligația de a asigura un cadru normativ care să prevină răspândirea fenomenului și să descurajeze conduitele periculoase.

Un al doilea argument se referă la legătura dintre deținerea pentru consum propriu și piața ilicită a drogurilor. Potrivit Parchetului, această conduită nu poate fi examinată exclusiv ca o acțiune individuală, desprinsă de mecanismele de aprovizionare și distribuție. Cererea de droguri contribuie la susținerea economică a pieței ilicite, iar activitățile de achiziționare și deținere pot constitui puncte de plecare pentru identificarea persoanelor implicate în distribuția substanțelor interzise.

Mecanisme legale existente și riscuri pentru urmărirea penală

Ministerul Public subliniază că reglementarea actuală permite deja diferențierea tratamentului sancționator în funcție de natura substanțelor, gravitatea concretă a faptei și circumstanțele personale ale autorului. Legislația penală oferă mecanisme prin care răspunsul autorităților poate fi adaptat situațiilor în care persoana cercetată este consumator, fără a fi implicată în activități de trafic.

Un alt considerent invocat privește riscul afectării eficienței activității de urmărire penală. Modificarea limitelor de pedeapsă poate produce efecte asupra competenței organelor judiciare, posibilității utilizării anumitor procedee probatorii, termenelor de prescripție și aplicării unor instituții de drept penal și procesual penal. O intervenție legislativă care urmărește exclusiv reducerea sancțiunilor, fără evaluarea acestor efecte, poate genera dificultăți de aplicare.

Poziția față de consumatori și necesitatea unei abordări integrate

Parchetul General susține necesitatea diferențierii clare între persoanele care consumă droguri și cele implicate în trafic. Consumatorii, în special cei care prezintă dependență, trebuie să beneficieze de acces efectiv la servicii medicale, consiliere, tratament și reintegrare socială. Cu toate acestea, orientarea către măsuri terapeutice și de prevenire nu presupune, în mod necesar, reducerea sancțiunilor penale, cele două categorii de intervenții putând funcționa complementar.

În final, Ministerul Public formulează un punct de vedere nefavorabil adoptării propunerii legislative în forma analizată și consideră necesară menținerea unui cadru penal coerent și eficient, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme reale de prevenire, tratament și reintegrare a consumatorilor. Potrivit documentului, politica penală în materia drogurilor trebuie să fie fermă față de fenomenul infracțional, proporțională față de conduita individuală și responsabilă față de sănătatea publică.