Călin Georgescu, audiat într-un nou dosar după presupusul salut legionar

Călin Georgescu, audiat într-un nou dosar privind simbolurile legionare

Călin Georgescu este audiat joi de anchetatorii ilfoveni, în prezența avocaților săi, într-un nou dosar penal deschis pe numele său. Acesta ar fi cel de-al cincilea dosar deschis împotriva fostului candidat la prezidențiale și vizează acuzația de utilizare în public a simbolurilor legionare.

Potrivit informațiilor din anchetă, dosarul ar fi fost deschis după ce, la ieșirea de la secția de poliție din Buftea, după ce a semnat controlul judiciar, Călin Georgescu ar fi făcut salutul legionar către susținătorii săi.

Un dosar de propagandă legionară aflat deja pe rolul instanței

Acesta nu este primul dosar în care Călin Georgescu este acuzat că promovează simboluri legionare. Pe 2 iulie 2026, Parchetul General l-a trimis în judecată pentru promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și pentru promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată, cu cinci acte materiale.

Anchetatorii au reținut că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, în repetate rânduri, respectiv pe 16 iunie 2020, în luna septembrie 2020, pe 2 octombrie 2021, pe 1 septembrie 2024 și pe 16 mai 2025, Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepții și doctrine fasciste, legionare și xenofobe.

Conform rechizitoriului, inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declarații ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară și legăturile din mediul neolegionar cu promotori ai acestei ideologii, cu scopul de a produce o schimbare de percepție privind încadrarea istorică a Mișcării Legionare, într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii. Procurorii au precizat că acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța.

Situațiile reținute de procurori

În dosar au fost notate mai multe situații în care fostul candidat la prezidențiale ar fi susținut discursuri legionare sau ar fi făcut apologia mișcării legionare. Una dintre ele vizează discursul din Piața Universității din 2 octombrie 2021, când, potrivit anchetatorilor, Călin Georgescu ar fi reprodus nu doar cuvintele, ci și gesturile și tonul mareșalului Ion Antonescu din discursul ținut la marea adunare legionară din 6 octombrie 1940, cu formula „Prin liniște și credință, prin ordine și unire, prin muncă și iubire, cu Dumnezeu înainte”. Procurorii susțin că acesta și-a încheiat discursul cu salutul legionar.

O altă situație reținută este un interviu acordat de Călin Georgescu Elenei Sechila, publicat pe platforma Asociației Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei, în care ar fi făcut afirmații elogiative la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța și a altor figuri asociate mișcării.

În materialul anchetei sunt menționate și alte declarații, printre care că Mișcarea Legionară ar fi fost „cea mai puternică esență și expresie de sănătate și de voință proprie venită din poporul român”, că mareșalul Antonescu ar fi fost „un om extrem de curajos” și „un erou”, iar Corneliu Zelea Codreanu „un erou, un iluminat”.

Context istoric

Mișcarea Legionară reprezintă un episod negru din istoria României, care a marcat deceniul 1920-1930 cu violențe extreme la adresa comunității evreiești și care a culminat cu asasinate politice. Mișcarea este responsabilă pentru asasinarea a doi prim-miniștri în funcție, I.G. Duca, în decembrie 1933, și Armand Călinescu, în septembrie 1939, precum și pentru moartea istoricului Nicolae Iorga, în noiembrie 1940.