Proiect la Senat: salariații cu venituri suplimentare de până la 120.000 de lei pe an ar putea scăpa de plata CASS
O propunere legislativă de modificare a Codului fiscal, înregistrată marți la Senat, urmărește eliminarea așa-numitei „duble” plăți a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru salariații care obțin bani și din alte surse. Concret, contribuția ar rămâne datorată doar pentru partea din veniturile suplimentare care depășește 120.000 de lei pe an.
Inițiativa vizează persoanele care au, în același timp, un salariu și venituri din activități independente, chirii, dividende, dobânzi, drepturi de autor sau alte surse prevăzute de Codul fiscal.
Ce se întâmplă în prezent
În forma actuală, un salariat plătește CASS din salariu, contribuția fiind reținută direct de angajator, în fiecare lună. Dacă aceeași persoană mai câștigă bani din alte surse, de exemplu din chiria unui apartament, din dividende ori ca PFA, trebuie să plătească CASS și pe aceste venituri. Contribuția se calculează separat, pe baza veniturilor cumulate, și se declară prin declarația unică depusă la ANAF.
Astfel, persoana ajunge să plătească contribuția de sănătate de două ori: o dată din salariu și încă o dată din veniturile suplimentare.
Ce prevede proiectul
Propunerea introduce o excepție: persoanele care au în cursul anului venituri din salarii, pentru care CASS se reține la sursă, nu ar mai datora contribuția pentru celelalte venituri, cu condiția ca totalul acestor venituri suplimentare să nu depășească 120.000 de lei pe an.
Dacă pragul este depășit, contribuția s-ar plăti doar pentru suma care trece de 120.000 de lei, nu pentru întregul venit. Cota aplicată rămâne cea prevăzută deja de Codul fiscal.
Argumentele inițiatorilor
Principalul argument din expunerea de motive este că salariatul are deja calitatea de asigurat în sistemul de sănătate, prin contribuția reținută din salariu. Contribuția suplimentară plătită pe chirii sau dividende nu îi aduce acces la servicii medicale în plus, ci primește același pachet de bază ca orice alt asigurat.
Documentul invocă și principiul constituțional al „justei așezări a sarcinilor fiscale”. Potrivit inițiatorului, statul are dreptul să stabilească contribuții, dar acestea trebuie să fie rezonabile și proporționale cu scopul urmărit, respectiv finanțarea sistemului de sănătate.
O regulă similară a mai existat
Vechea formă a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății prevedea că, pentru chirii, dividende, dobânzi sau drepturi de autor, contribuția se plătea doar dacă persoana nu avea deja alte venituri principale, cum ar fi salariul. Spre deosebire de acea reglementare, proiectul actual nu scutește complet veniturile suplimentare, ci le protejează pe cele mici și medii până la pragul de 120.000 de lei pe an.
Efectele posibile
Inițiatorul admite că statul ar încasa mai puțini bani din CASS pentru veniturile de sub prag, dar susține că pierderea ar fi limitată, deoarece contribuția se păstrează pentru veniturile mari, de peste 120.000 de lei. În plus, mai mulți oameni ar putea fi încurajați să-și declare toate veniturile dacă povara fiscală scade.
Pe plan social, proiectul ar putea încuraja munca suplimentară, activitățile independente și investițiile personale mici și medii, fără ca salariații să fie penalizați pentru că își caută surse suplimentare de venit.
Vrei să vezi mai des știrile Direct Focus în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google