Alexandru Nazare avertizează că bugetul pentru 2027 ar putea fi mai dificil decât cel din 2026
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că anul viitor ar putea fi „chiar mai dificil din punct de vedere bugetar” decât 2026, subliniind că prudența, precauția și responsabilitatea sunt esențiale în elaborarea bugetului. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe Facebook, duminică, în contextul în care România se află în plin proces de evaluare din partea agenției de rating S&P.
Nazare a atras atenția că România se confruntă cu multiple presiuni, iar anul viitor va aduce cheltuieli noi. Printre acestea se numără probleme structurale legate de dimensiunea și eficiența administrației publice, presiuni pentru recuperarea puterii de cumpărare după doi ani în care salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate, dar și un stoc important de obligații rezultate din hotărâri judecătorești neachitate în ultimii ani.
Evaluarea S&P și riscurile pentru ratingul de țară
Ministrul Finanțelor a precizat că delegația agenției de rating S&P își continuă evaluarea, iar la sfârșitul săptămânii va anunța dacă menține ratingul României sau dacă țara ajunge în categoria „coșului de gunoi” al investitorilor. Nazare a subliniat că un rating de investiții nu se păstrează prin promisiuni sau declarații, ci prin rezultate garantate prin execuție, predictibilitate și continuitatea politicilor responsabile.
Declarațiile vin în contextul în care România nu are un guvern cu puteri depline de cinci luni, iar Guvernul Mureșan nu are deocamdată voturile necesare pentru a fi învestit.
Presiuni pe veniturile statului și dispariția fondurilor PNRR
Alexandru Nazare a declarat că probleme care trenaază de foarte mulți ani vor pune presiune pe veniturile statului și în 2027. El a menționat că evaziunea și economia gri sunt fenomene complexe care, deși sunt din ce în ce mai bine identificate și monitorizate datorită digitalizării, erodează considerabil baza de venituri a statului. De asemenea, există angajamente de reducere sau eliminare a unor taxe, măsuri importante pentru competitivitatea economiei, dar care reprezintă venituri care nu se vor mai regăsi în bugetul anului viitor.
Ministrul a amintit și că România va rămâne fără fondurile europene din PNRR în 2027. Pentru a menține investițiile la un nivel ridicat, el a spus că este nevoie de compensare prin fondurile politicii de coeziune, o priorizare mult mai strictă a investițiilor naționale și o participare mai mare a capitalului privat. Toate acestea vin într-un moment în care economia încă resimte inflația, modificările de preț din energie și efectele liberalizării, iar costurile rămân ridicate atât pentru companii, cât și pentru populație.
Necesitatea unui buget realist și credibil pentru 2027
Nazare a subliniat că statul nu poate angaja noi cheltuieli sau noi angajamente permanente fără surse solide de finanțare, iar bugetul pentru 2027 trebuie să pornească de la această realitate. El a spus că trebuie spus clar ce constrângeri există și ce trebuie prioritizat, iar predictibilitatea fiscală înseamnă și această formă de onestitate.
Ministrul consideră că consolidarea fiscală nu poate fi singura ambiție a României, ci trebuie să treacă de la stabilizare la creștere, adică mai mult capital privat, investiții inteligente în producție, energie, infrastructură, industrie, exporturi și locuri de muncă mai bine plătite.
Alexandru Nazare a încheiat prin a avertiza că, în perioadele de incertitudine, responsabilitatea tuturor celor care administrează banii publici este cu atât mai mare. El a amintit că România anului 2021 pornea la drum cu un PNRR de aproximativ 29 de miliarde de euro și cu un set de reforme care trebuiau să rezolve o parte dintre problemele structurale ale statului, însă câțiva ani mai târziu s-a ajuns la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și la o perioadă de inflație ridicată. Problemele amânate nu dispar, devin mai scumpe, iar nota de plată este suportată de economie, de antreprenori și, în cele din urmă, de fiecare cetățean prin taxe, inflație, dobânzi mai mari sau mai puține resurse pentru investiții și servicii publice.
