Tradiții de Lăsata Secului, pe 14 noiembrie
Lăsata Secului este o sărbătoare cu rădăcini adânci în tradiția creștină și populară, marcată pe 14 noiembrie, ziua care precede Postul Crăciunului. Această zi simbolizează trecerea de la perioada de dezlegare la cea de post, fiind un moment important pentru familiile creștine care se reunesc pentru a celebra ultimele zile de abundență culinară înainte de a începe perioada de abstinență.
Semnificația Lăsata Secului
Expresia „a lăsa secul” se referă la renunțarea la alimentele „de dulce”, precum carne, brânză, lapte și ouă, în semn de pregătire sufletească și trupească pentru Nașterea Domnului. Această zi este văzută ca o hotar între două lumi: cea a petrecerilor și a mâncărurilor bogate și cea a cumpătării, rugăciunii și curățirii sufletului. În calendarul ortodox, Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului are loc pe 14 noiembrie, iar postul începe pe 15 noiembrie, durând 40 de zile.
Tradiții și obiceiuri de Lăsata Secului
În ziua de Lăsata Secului, familiile se adună la o masă îmbelșugată, unde se pregătesc bucate tradiționale, cum ar fi mâncăruri din carne, brânzeturi și ouă. Această cină este însoțită de voie bună și urări pentru un post liniștit și cu folos. Un obicei important este „iertăciunea”, când oamenii își cer iertare unii altora, afirmând „Iartă-mă, dacă ți-am greșit!”, pentru a începe postul cu sufletul curat.
În unele regiuni, tinerii obișnuiesc să joace „hora secului” sau să aprindă focuri ritualice, simbolizând purificarea și alungarea răului. De asemenea, femeile evită să facă treburi grele în această zi, pentru a nu atrage ghinionul, iar vasele utilizate pentru prepararea mâncărurilor „de dulce” sunt spălate bine și nu mai sunt folosite în timpul postului. În zonele montane, gospodarii închid hornurile, crezând că astfel vor ține spiritele rele departe de casă pe durata postului.
Postul Crăciunului
Postul Crăciunului începe pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie, înainte de Ajunul Nașterii Domnului. Această perioadă este dedicată purificării spirituale și postului alimentar, în care credincioșii renunță la carne, ouă și lactate, înlocuindu-le cu legume, fructe, cereale și ulei vegetal. Biserica Ortodoxă Română prevede mai multe zile de dezlegare la pește, vin și untdelemn, în funcție de sfinții sărbătoriți în calendar.
Dincolo de latura religioasă, postul are și o dimensiune morală și socială, îndemnând creștinii să-și sporească rugăciunea, să fie mai buni și mai darnici, pregătindu-se pentru sărbătoarea Crăciunului cu inimă curată. Tradiția spune că cei care respectă postul și se spovedesc în această perioadă vor primi binecuvântare și împlinire sufletească odată cu Nașterea Mântuitorului.
