Tot mai puţini români îşi permit să-şi cumpere o locuinţă. Care sunt cauzele şi cum a fost afectată piaţa imobiliară în 2026
Visul de a deveni proprietar al unei locuinţe devine din ce în ce mai greu de realizat pentru mulţi români. Într-un peisaj economic în care preţurile continuă să crească, achiziţia unei case pare să rămână un ideal îndepărtat. Scumpirile înregistrate pe piaţa imobiliară sunt amplificate de creşterea costurilor creditelor ipotecare, devenind astfel o provocare pentru cei care îşi doresc un cămin. Salariile, care nu mai reuşesc să acopere necesităţile de bază ale vieţii, transformă posibilitatea obţinerii unui credit ipotecar într-un vis aproape inaccesibil.
Potrivit unei analize efectuate de o platformă de specialitate în domeniul imobiliar, accesul la un credit ipotecar a devenit drastic mai complicat. De exemplu, pentru un salariu mediu net de 5.500 lei, achiziţionarea unui apartament ce costă 110.000 euro în Bucureşti ar însemna ca rata lunară să consume aproximativ 54% din venitul lunar, o creştere de la 44% comparativ cu anul anterior. Această revelaţie subliniază dificultăţile cu care se confruntă viitorii cumpărători, pentru care locuinţa nu mai este o realitate accesibilă.
Pe lângă factorii economici, creşterea cotei TVA a contribuit la scumpirea imobiliarelor, iar anul 2026 a debutat cu o notă pesimistă, având în vedere că numărul celor care au achiziţionat locuinţe a scăzut semnificativ în primele două luni. De asemenea, fără semnale clare că dobânda-cheie menţinută de Banca Naţională a României (BNR) la 6,5% va scădea, este de aşteptat ca dobânzile de care vor avea parte românii în continuare să rămână ridicate.
În ceea ce priveşte piaţa rezidenţială din Bucureşti, analiza a arătat o scădere drastică de 18,6% a tranzacţiilor cu apartamente în primul bimestre al anului 2026 comparativ cu aceleaşi luni din 2025. În judeţul Ilfov, situaţia nu este semnificativ diferită, raportându-se o scădere de 10,9%. De altfel, în anul precedent, volumul total al tranzacţiilor în zona metropolitană Bucureşti-Ilfov a scăzut cu 8,5% faţă de 2024, în timp ce preţurile pentru unităţile noi au crescut cu aproximativ 20%, atingând o medie de 2.500 euro pe metru pătrat.
Oana Popescu, Head of Residential la Crosspoint Real Estate, a evidenţiat că situaţia actuală este rezultatul unui deficit de autorizare acumulat în timp, care combinat cu o cerere stagnantă şi un cadru de reglementare instabil contribuie la stagnarea pieţei. Contextul economic este dificil, având în vedere inflaţia anuală medie de 7,3% în 2025, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, un salariu mediu net de doar 1.120 euro pe lună şi o rată a şomajului în creştere, care a ajuns la 6%.
Accesibilitatea locuinţelor beneficiază de o îmbunătăţire mai lentă decât ar fi fost de dorit, iar pentru a achiziţiona un apartament în Bucureşti, potenţialii cumpărători trebuie să scape de obstacolele financiare care le-ar putea impiedica visul, estimându-se că ar fi nevoie de echivalentul a şapte până la nouă ani de venit mediu net pentru a face o astfel de achiziţie.
