Delta Dunării: Reguli Noi sau Cum Să Strângem Şurubul Pe Pescari cu Ziua în Amiază
Într-un efort supraomenesc de a da impresia că își dau doi bani pe conservarea speciilor piscicole, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării din Tulcea s-a trezit din hibernare și a început să gazduiască o paradă de hârtii noi, în forma unor permise de pescuit comercial mai „așezate”, cu obligații de parcă le-ar fi dictat Neptun personal. Guvernatorul Bogdan Bulete, cu o față de om care tocmai a inventat roata, a prezentat marile noutăți: adio ajutoare în barcă pentru pescuitul de scrumbie și un aplauz furtunos pentru raportarea capturilor, ca și cum ar fi descoperit leacul la ciumă.
Dar cum să nu îți vibreze inima când auzi cuvintele de duh ale guvernatorului: „Nu mai acceptăm acest dublu limbaj în care noi pescuim și nu raportăm cantitățile extrase.” Așa este, dragă guvernator, pentru că până acum Delta Dunării a fost un exemplu imaculat de cursă dreaptă, nu? Evident, dornici să protejeze speciile de peşti de propria lor incompetenţă administrativă, sau poate doar să împiedice pescarii să le facă de cap, ei acum trâmbițează necesitatea unor măsuri restrictive din cauza raportărilor lipsă.
Și să nu uităm de acele cifre absolut emoționante: o captură totală admisibilă în Deltă de circa 3.189 de tone de peşte pentru anul curent, care, în mod convenient, este mai mică decât în anii anteriori. Căci, știm cu toţii, nimic nu spune mai bine „conservare” decât o reducere convenabilă a cotei permise, parcă pentru a ne asigura că nimeni nu deranjează prea tare fauna piscicolă (sau, mai degrabă, nu încape în cifrele alea frumos aranjate pe hârtie).
Și, în spiritul unor adevărate reglementări kafkaiane, valabilitatea permiselor s-a prelungit până la sfârşitul prohibiţiei pescuitului, pentru ca toată lumea să aibă timp să mediteze profund la sensul vieţii în loc să își facă griji pentru banalităţi precum traiul de zi cu zi. Doar deliciile birocratice în stil pur românesc pot fi atât de suprarealiste, nu-i așa?
În concluzie, Delta Dunării a inventat roata – din nou. Doar că, în loc să ne propulseze în viitor, par să ne fi ancorat mai ferm într-un trecut unde reglementările sunt mai mult despre circ și artificii decât despre soluții reale la problemele pescarilor și ale mediului. Și asta, prieteni, este magia doar de la noi, din balcanicul și inegalabilul nostru colț de lume.
Sursa: Antena3