Mănăstirea Peștera Sfântului Andrei are un nou stareț
Sâmbătă, Mănăstirea „Peștera Sfântului Apostol Andrei”, cel mai vechi lăcaș de cult din România, a avut parte de un moment deosebit, marcând numirea Părintelui Andrei Jilcu ca nou stareț al mănăstirii. Ceremonia a avut loc în fața a sute de credincioși care au venit să participe la această slujbă importantă. Slujba a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
Situată în apropierea localității Ion Corvin din județul Constanța, Mănăstirea „Peștera Sfântului Andrei” este asociată cu tradiția conform căreia aici a trăit și a creștinat primul ucenic al Mântuitorului Iisus Hristos. Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie l-a lăudat pe Părintele Andrei, afirmând că este un „mare ctitor” și un om întreprinzător care va contribui la dezvoltarea acestui loc sacru.
Părintele Andrei Jilcu, cunoscut pentru dedicația sa în ridicarea de noi lăcașuri de cult, a înființat mai multe mănăstiri și schituri atât în România, cât și în străinătate. Printre acestea se numără lăcașuri importante cum sunt cele de la vârful Muntelui Bârnărel și mănăstirea Sfântul Serafim de Sarov. De asemenea, a desfășurat activități religioase în locații internaționale precum Covasna și Portugalia.
În cadrul ceremoniei, Părintele Andrei Jilcu a declarat: „Am răspuns chemării Sfântului Apostol Andrei şi nădăjduiesc să duc la bun sfârşit lucrarea duhovnicească şi administrativă începută de înaintaşii noştri”. Această declarație a subliniat angajamentul său față de tradițiile și valorile mănăstirii.
Credincioșii prezenți la ceremonie au fost profund impresionați de solemnitatea momentului, mulți dintre ei având o legătură spirituală profundă cu acest loc istoric. Liana Voiculescu, o pelerin, a împărtășit emoțiile simțite la sosirea sa: „Emoție… multă emoție, este greu de explicat în cuvinte, pentru că simțămintele te doboară”.
Mănăstirea „Peștera Sfântului Apostol Andrei”, renumită ca un important loc de pelerinaj, are o istorie bogată, amplificată de credința și devotamentul celor care își aduc aminte de serile de rugăciune din anii de război. Ieromonahul Miron a menționat activitățile religioase desfășurate între 1940 și 1944, când s-au oficiat slujbe pentru pace, într-o perioadă zbuciumată pentru români.
După 1990, viața monahală a fost revitalizată, iar mănăstirea continuă să fie un simbol al credinței românești, onorându-l pe Sfântul Andrei, patronul spiritual al poporului român.
