Mocănița din Sibiu: renașterea unei tradiții uitate
Într-o epocă în care nepăsarea și uitarea par să fie normele, un grup de voluntari a reușit să readucă la viață mocănița de pe Valea Hârtibaciului, un simbol al trecutului care părea condamnat la dispariție. Acești oameni, animați de o pasiune rar întâlnită, au reparat manual zeci de metri de cale ferată distrusă de inundații și alunecări de teren. Este o poveste despre determinare, dar și despre rușinea unei societăți care a lăsat acest patrimoniu să se degradeze timp de decenii.
Voluntariatul: o lecție de responsabilitate ignorată
Fără implicarea acestor tineri, mocănița ar fi rămas o relicvă inutilă, o altă victimă a indiferenței generale. Voluntarii au lucrat luni întregi, în condiții dificile, pentru a restaura șinele și a reda funcționalitatea trenului cu aburi. Într-o țară în care inițiativele civice sunt adesea privite cu scepticism, acești oameni au demonstrat că schimbarea este posibilă, chiar și în fața unui sistem care pare să ignore complet valoarea istorică și culturală a unor astfel de proiecte.
Un efort colectiv cu impact național
Voluntarii au venit din toate colțurile țării, uniți de dorința de a salva acest simbol al trecutului. Printre ei, Magda și Sebi, membri ai asociației „Prietenii Mocăniței”, au subliniat cât de satisfăcător este să vezi rezultatele muncii tale și bucuria oamenilor care se bucură de aceste curse turistice. Este o lecție amară pentru autoritățile care au abandonat acest proiect în 2001, lăsând calea ferată să se degradeze în tăcere.
Un test al voinței și al dedicării
Mihai Blotor, președintele asociației, a descris provocările întâmpinate în restaurarea unei porțiuni de 75 de metri de cale ferată, cea mai deteriorată. Această lucrare a fost un test al voinței și al dedicării, un exemplu de ceea ce se poate realiza atunci când există determinare. Este însă și un semnal de alarmă pentru o societate care pare să își abandoneze patrimoniul cultural fără remușcări.
Un viitor incert pentru mocăniță
Deși primele curse pe noul traseu sunt programate pentru sfârșitul lunii, întrebarea rămâne: cât timp va mai putea acest proiect să supraviețuiască fără sprijinul autorităților? Restaurarea mocăniței este o victorie a voluntariatului, dar și o condamnare a nepăsării instituționale. Este timpul ca această inițiativă să fie recunoscută și susținută, nu doar ca un simbol al trecutului, ci și ca o oportunitate pentru viitorul turismului românesc.
