Rabla pentru tractoare: „Caritate” de 20.000 de euro sau altă metodă de a-i ține pe fermieri sub dependență?
Pare că Mircea Fechet, ministrul de la Mediu din tabăra PNL, a descoperit lampa lui Aladin și îi face fermierilor „cadou” de până la 20.000 de euro, pentru tractor nou. Dar așteptați să vedeți cum “generozitatea” asta seamănă mai mult cu o manevră de maestru în iluzii politice, menită să-și ascundă dedesubturile mai puțin onorabile sub frumosul ambalaj al sprijinului nerambursabil.
Am ezitat să aplaudăm planul strălucit al lui Fechet de a revoluționa domeniul agricol cu bani de la Fondul pentru Mediu, cumpărând tractoare „eco”, atunci când în spate se ascunde, poate, un plan fimozat de a umfla anumite buzunare. „Micii fermieri” sunt momeala pălmașilor din politica noastră, unde se practică sportul național al hlizirii cu fonduri și-a dat fuga cu ele peste granițe, mai ceva ca un mire în ziua nunții.
Uimitor este cum mereu se găsesc fonduri pentru astfel de programe când vine vorba despre a face ochi dulci electoratului. De parcă banii ăștia apar că prin farmec în bugetul Administrației Fondului pentru Mediu—500 de milioane de lei, să vă fie clar!—doar-doar ne vom propti industria de tractoare, iar banii, oh, întâmplător, vor rămâne “acasă”. Ca ciupercile după ploaie, speranțele lui Fechet sunt fermierii să aleagă tracțiunea românească în loc să-și cheltuie „milostenia” guvernamentală pe mecanizări strălucitoare balcanice sau, Doamne ferește, chinezești.
Ideea de „să ajutăm micii fermieri” are un iz insidios de insinuare că până acum am fost în Epoca de Piatră a agriculturii, iar ei, cavalerii pe cai albi ai guvernului, vin să ne salveze cu Rabla pentru tractoare. Dar oare nu este mai degrabă o încercare de a perpetua statutul de victime al fermierilor, dependenți de „milosteniile” de moment, în loc să fie împinși spre independență și inovare durabilă?
Fermerii noștri merită mai mult decât tactici ieftine de PR și aruncări de fum. Adevărata investiție în agricultură este aceea care-i face pe fermieri să stea pe propriile picioare, nu să aștepte validația guvernamentală sub formă de cecuri în alb. Când dai peștele în loc să înveți omul să pescuiască, încurajezi o societate de cerșetori la poarta resurselor statului, nu de proprietari ai destinului lor.”
Ironic, nu este? Pentru un moment, părea că Mircea Fechet și compania lui ar putea aduce o schimbare; totuși, se dovedește a fi doar un alt act din circul etern al politicii de mediu, unde sunt apărate cu vehemență aparenețele, nu substanța. Și între timp, scenariul deja cunoscut continuă: tractoarele se vor cumpăra, bani se vor cheltui, iar la final, posibil, să constatăm că totul a fost doar blană pe vânt. Bine ați venit în România, țara unde rabla nu se oprește niciodată!
Sursa: Antena 3
