Doar unul din 40 de studenți români alege să muncească în timpul facultății
Conform unui raport recent, doar 2,4% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din România aleg să combine studiile cu locul de muncă, în contrast puternic cu un sfert dintre tinerii din Uniunea Europeană care apelează la această practică. Această situație îi plasează pe români într-o poziție defavorizată pe piața muncii, unde experiența acumulată în timpul studiilor devine un criteriu esențial pentru angajare.
Studiile arată că studenții români se confruntă cu multiple obstacole în a găsi un serviciu în paralel cu cursurile universitare. Multe dintre ei subliniază că programul încărcat și lipsa de timp sunt principalele motive pentru care nu pot să se angajeze. Salariile mici de început îi descurajează pe tineri să caute un loc de muncă, deși ei știu că experiența profesională acumulată în timpul facultății le-ar spori șansele de avansare în carieră.
„Salariile mi se par destul de mici, sincer să fiu. Cred că ar trebui să fim prioritizați din punctul acesta de vedere. Avem nevoie și noi, cumva, de o încurajare,” a declarat o studentă, exprimând astfel nemulțumirea tinerilor față de ofertele salariale disponibile.
Alți studenți, precum o colegă, menționează că „mi-aș fi dorit să mă angajez, însă aș fi dorit să fiu prezentă și la cursuri, așa că am optat să nu mă angajez în timpul facultății și să urmez cursuri cu frecvență.” Această decizie reflectă dilema cu care se confruntă tinerii: dorința de a acumula experiență profesionială versus necesitatea de a se dedica studiilor.
Dan Pietre, sociolog, explică că „costurile de oportunitate” pentru acești tineri sunt imense. „Economia nu are acces la forța de muncă educată, cu seturile de competențe necesare, fie pentru a crește productivitatea, fie pentru a produce dezvoltare economică.” Aceasta sugerează că pierderile de dezvoltare economică provocate de lipsa de angajare a studenților ar putea fi semnificative.
Minoritatea care decide să aibă un loc de muncă în timpul facultății se confruntă cu refuzul angajatorilor, care preferă candidați cu experiență, chiar și pe poziții entry-level. Această situație pune tinerii într-un cerc vicios, deoarece „un tânăr care își începe experiența de muncă mai târziu este într-un oarecare dezavantaj pe piața muncii,” a declarat Alexandru Dănescu, cercetător CDBG.
Mai mult, Ana Călugăru, specialist HR, adaugă că pe multe dintre pozițiile entry-level s-a observat o tendință tot mai mare de automatizare, făcând angajatorii să caute persoane cu experiență din ce în ce mai precoce. Această schimbare face ca piața muncii să devină și mai dominată de cerințe precară pentru candidați.
Comparativ cu media europeană de 16 ore predate, studenții români au o încărcătură săptămânală de aproximativ 21 de ore de cursuri și 15 ore de studiu individual. Acest lucru ridică întrebări asupra modului în care tinerii pot echilibra efectiv studiile cu responsabilitățile de muncă, subliniind provocările cu care se confruntă în cadrul educației lor.
