Cum sunt păcăliți românii cu ajutorul AI să plătească mai mult atunci când cumpără pe internet
În era digitală, comerțul online a evoluat rapid, iar tehnologiile bazate pe Inteligență Artificială (AI) au început să joace un rol crucial în stabilirea prețurilor. Un mecanism recent, denumit „surveillance pricing”, permite platformelor de retail să ajusteze prețurile în funcție de profilul utilizatorului, ceea ce poate duce la situații în care doi clienți care accesează aceeași pagină web pot vedea prețuri diferite pentru același produs.
Acest sistem sofisticat de prețuri dinamice se bazează pe algoritmi care analizează datele de consum și istoricul de navigare al fiecărui utilizator. De exemplu, dacă două persoane accesează simultan un site de comerț electronic și caută același articol, algoritmul va determina un preț diferit pentru fiecare, în funcție de cât de mult ar fi dispus fiecare să plătească. Această practică amenință să transforme conceptul de preț fix, care era valabil pentru toți consumatorii, într-o relicvă a trecutului.
Fenomenul prețurilor ajustate dinamic nu este nou; deja se manifestă în industrii precum transportul urban de tip ride-sharing și în aviație. Acum, însă, această tendință se extinde și în comerțul de larg consum, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la transparența și corectitudinea acestor practici comerciale.
Impactul „surveillance pricing” asupra consumatorilor
Un aspect esențial al „surveillance pricing” este că prețurile afișate nu sunt uniforme. Cristopher Flathmann, expert în marketing AI, subliniază că, atunci când accesați un site de retail, prețurile pe care le vedeți pot fi complet diferite de cele vizibile pentru persoana de lângă dumneavoastră. Aceasta se datorează cantității enorme de date colectate despre comportamentul individual al consumatorilor, un proces care, de cele mai multe ori, rămâne invizibil pentru clienți.
Algoritmii nu doar că analizează comportamentul de cumpărare, ci rulează simultan mii de scenarii pentru a ajusta prețurile în funcție de probabilitatea de cumpărare. De exemplu, dacă un utilizator a căutat repetat același produs, algoritmul poate interpreta acest lucru ca un semn de interes crescut și poate decide să crească prețul. În contrast, un nou vizitator pe site ar putea primi o reducere temporară pentru a-l încuraja să finalizeze o achiziție.
Consecințele unei practici comerciale opace
Acest mecanism de evaluare în timp real a consumatorilor, deși eficient din perspectiva comercianților, ridică probleme etice și de transparență. Majoritatea utilizatorilor nu sunt conștienți că sunt evaluați constant în timp ce navighează pe internet și că prețurile pe care le văd nu sunt aceleași pentru toată lumea. Această practică poate duce la o percepție distorsionată a valorii reale a produselor și poate crea un sentiment de nedreptate în rândul consumatorilor.
În concluzie, „surveillance pricing” reprezintă o schimbare semnificativă în modul în care funcționează comerțul online, iar consumatorii trebuie să fie conștienți de aceste practici pentru a putea naviga mai eficient în peisajul complex al cumpărăturilor digitale. Este esențial ca utilizatorii să fie informați și să înțeleagă cum funcționează aceste algoritmi pentru a evita să fie păcăliți și să plătească mai mult decât ar trebui.
