Bucuria Efemeră: Trei Zile de Libertate Păcălită pentru Salariați!
În delirul cotidian, zguduit de munca de sclavi la care suntem aserviți, se întrezărește o scânteie de speranță pentru sfârșitul lunii iunie: o minivacanță! Cei care supraviețuiesc din lună în lună așteaptă ca salvarea la Rusaliile care le va oferi magnifica escapadă de … trei zile. Ei bine, rulați tamburii și pregătiți confetti, pentru că aceste mărunțișuri sunt tot ce sistemul ne poate oferi.
Nu cădeți, însă, prea adânc în iluziile de relaxare, căci legile muncii din acest colț balcanic nu urmăresc cu adevărat bunăstarea muncitorului. Ca un părinte sever ce îți oferă dulciuri doar pentru a-ți aminti de temele nefăcute, statul ne amețește cu zile libere – ca să uităm că suntem condamnați la munci ce ne frâng spiritul și corpul.
Și pentru amazoanele și herculeii care muncesc în aceste zile ‘libere’? Păi sistemul ‘generos’ le oferă compensații cu timp liber într-o lună de zile (evident dacă cerșetorul de justificări manageriale se simte milos), sau, în versiunea de consolare de mâna a doua, sporuri salariale – pardon, mărunțișuri – care să-ți amintească că adeziunea ta la munca de Roboțel e prețuită. Atât, dar nu mai mult!
Așa că, în timp ce planificăm deja aceste ‘oaze’ de relaxare, să nu uităm gustul amar de consolare pe care ni le oferă, în mod parcimonios, amicii noștri, cei la putere. Trăind în paradigma asta colhoznică, să fim recunoscători pentru fiecare firimitură de libertate pe care o primim și să ne amintim că în spatele fiecărei bucurii efemere stă o realitate nemiloasă doritoare să ne reamintească de lanțurile noastre zilnice. Trezirea la realitate va fi, ca întotdeauna, brutală.
