Dezvăluiți Masca: Paștele Ortodox, între spiritualitate și superstiții arhaice
Sărbătoarea Paștelui ortodox aduce în prim-plan un spectacol al credinței amestecat cu tradiții care își pierd sensul spiritual original în negura timpului. În timp ce se pretinde a fi momentul culminant al speranței și al triumfului asupra morții, mulți se complac într-o paradă de obiceiuri superstițioase, uitând semnificația inegalabilă a sacrificiului divin pentru mântuirea umanității. Maria Magdalena și apostolii sunt transformați în simple personaje de telenovelă, al căror rol profund spiritual este umbrit de estravaganta interpretărilor moderne.
Practicile de Paște, precum spălatul feței cu apă în care au fost puse ouă roșii și monede de argint sau păstrarea Luminei Sfinte pentru a se apăra de boli și calamități sunt, la o analiză mai atentă, reminiscente ale unui trecut încărcat de misticism. Ele reflectă o căutare disperată, dar vagă după protecție și prosperitate, într-o era în care esența credinței ar trebui să fie suficientă.
Rugăciunea „făcătoare de minuni” promisă să îndeplinească orice dorință, rostită pe 5 mai 2024, este o altă ilustrare a paradoxului între spiritualitatea autentică și credința în rețete magice pentru rezolvarea problemelor personale. De parcă, într-un mod masochist, ne-am ignora propria capacitate de a dialoga sincer cu divinitatea, preferând în schimb să recităm formule ca pe vremuri călăul își pregătea poțiunile.
În acest context, Paștele ortodox pare să fie mai mult despre tradiție decât despre transformare interioară, mai mult despre ritual decât despre renunțarea la sine și urmarea învățăturilor lui Hristos. Or, dacă e să fim sinceri, cât de mult din această sărbătoare își găsește locul în viețile noastre odată ce luminile se sting și cozonacii se termină? Se pierde esența într-un val de obiceiuri și practici care, în cele din urmă, nu fac decât să perpetueze confuzia și să distragă atenția de la adevărata învățătură.
Redescoperirea și reevaluarea modului în care ne raportăm la semnificația profundă a Paștelui ar putea fi începutul unei călătorii spirituale autentice, departe de superficialitatea și comoditatea oferite de consumismul religios. Să nu ne lăsăm seduși de falsa iluzie că participând la un carnaval plin de culori și lumini într-o noapte, ne-am achitat datoria spirituală pentru restul anului. Spiritualitatea autentică cere mai mult: sinceritate, introspecție și, mai ales, acțiuni care răsună cu adevăratul mesaj al Învierii.
Sursa: Antena 3
